Curtea Constituţională după mai multe amânări s-a pronunţat asupra conflictului de interese, potrivit ştirilor juridice aceasta a respins dezincriminarea conflictului de interese în cazul parlamentarilor care şi-au angajat rudele la cabinet.
“În urma deliberării, cu majoritate de voturi, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că Legea pentru interpretarea art. 38 alin.(11) din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor este neconstituţională în integralitatea sa. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului”, se arată într-un comunicat al Curţii Constituţionale.
Decizia a fost amânată în mai multe rânduri de la începutul verii şi până acum, iar judecatorii au decis în septembrie să repuna dosarul pe rol şi să reaudieze toate părţile implicate, motivând complexitatea cauzei. CCR a analizat şi documente trimise de către Agenţia Naţionala de Integritate.
Legea a fost depusă de un grup parlamentar pentru a-i exonera pe deputaţii şi senatorii care şi-au angajat rude la birourile parlamentare pe motiv că, în Statut, această interdicţie a fost introdusă abia în anul 2013, deşi parlamentarii erau condamnaţi pentru aceste fapte prin Codul penal, prin prevederi care au existat şi înainte de 2013 şi care sunt în vigoare şi în prezent privind conflictul de interese.
Legea a apărut după ce cinci deputaţi au făcut o solicitare de interpretare a legii, ei susţinând că nu pot fi acuzaţi de conflict de interese de către ANI pentru angajarea rudelor la birourile parlamentare anterior modificării statutului, deci în 2013, când a fost introdusă expres interdicţia angajării rudelor.
În pofida explicaţiei deputaţilor, Statutul a fost modificat cu această menţiune expresă tocmai ca o interpretare a Codului penal – textul de lege în baza căruia deputaţii şi senatorii care şi-au angajat rude la birouri au fost cercetaţi. Astfel, Codul penal prevede, la articolul 301, că “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul sau, pentru o ruda ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoana cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Practic, potrivit ştirilor juridice, deputaţii care au cerut interpretarea Statutului parlamentarilor cer ca legea în baza căreia să fie judecaţi să fie Statutul lor, şi nu Codul penal – în baza căruia ANI a dispus cercetări şi a stabilit că cei în cauză sunt în conflict de interese.