Integrarea romilor nu este doar o problemă de rezolvat, ci şi o oportunitate pentru dezvoltarea economică şi socială. În Europa trăiesc 10-12 milioane de romi, care alcătuiesc cea mai mare minoritate etnică din Europa şi care sunt, în mare parte, cetăţeni UE.
S-au propus mai multe proiecte pentru integrarea acestora, iar accentul se pune pe educaţie.
Astfel, potrivit ştirilor juridice, printre prioritățile strategiei României se numără stimularea integrării copiilor romi în sistemul de educație și îngrijire preșcolar, promovarea antreprenoriatului în rândul populației rome și abordarea problemelor legate de îndatorare.
În ceea ce priveşte strategia naţională de integrare a României, aceasta definește foaia de parcurs pentru politicile publice în domeniul incluziunii sociale a romilor. Se urmărește, în principal, eliminarea treptată a sărăciei și a excluziunii sociale prin elaborarea unor politici în domenii precum educația, ocuparea forței de muncă, asistența medicală și locuințele. Implicarea romilor, precum și sensibilizarea și promovarea luptei împotriva discriminării sunt considerate a fi, de asemenea, esențiale. Strategia se bazează pe cooperarea tuturor părților interesate implicate în procesul de incluziune a romilor: ONG-uri, mass-media, reprezentanți ai mediului academic și populația romă. În România, romii sunt o minoritate etnică recunoscută oficial și reprezentată în Parlament. Unul dintre obiectivele strategiei este de a crește rata de prezență la școală a copiilor romi, în special a fetelor, și de a pune capăt segregării din școli. Totodată, aceasta urmărește să îmbunătățească accesul romilor la serviciile publice și la infrastructura de bază.
Astfel, mai mult, Hotărârea nr. 91/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 790/2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor – Evaluarea punerii în aplicare a cadrului UE pentru strategiile naţionale de integrare a romilor şi a Recomandării Consiliului cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre – 2016 COM (2016) 424, reglementează evaluarea strategiilor iniţate de state membre.
Care au fost cauzele care au condus la necesitatea unei strategii?
La nivelul populaţiei reprezentând minoritatea romă se manifestă cel mai ridicat risc al excluziunii sociale, dacă avem în vedere diferenţele de acumulare educaţională, de incluziune pe piaţa muncii, starea de sănătate şi locuinţele. Mai mult, incluziunea socială a romilor este un proces care trebuie să se manifeste în toate domeniile de activitate de pe agenda fiecărei instituţii publice locale şi centrale, întrucât aceste instituţii, alături de societatea civilă, au un rol important în procesul de dezvoltare socială şi implicit va contribui la îmbunătăţirea situaţiei romilor.
Cel mai important este că rolul Uniunii Europene în ceea ce priveşte situaţia romilor s-a modificat odată cu crearea Cadrului European pentru Strategiile Naţionale de Incluziune a Romilor (SNIR, 2011), pentru perioada de programare 2014 – 2020, care introduce instrumentele de monitorizare şi evaluare, ce permit Comisiei Europene să elaboreze recomandările specifice pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene.
Din perspectiva ocupării şi integrării romilor pe piaţa muncii, trebuie avut în vedere că pentru populaţia aparţinând minorităţii rome, care are un nivel de pregătire şcolară mai redus în raport cu populaţia majoritară, accesul pe piaţa muncii este din ce în ce mai limitat, în condiţiile creşterii cererii de forţă de muncă calificată. Accesul limitat la ocupare (locuri de muncă) generează sărăcie crescută în rândul romilor, declanşând mecanisme de excluziune în diverse alte domenii şi produce cicluri vicioase de sărăcie; lipsa unui venit curent şi suficient subminează investiţiile pe termen lung în educaţia copiilor, care, la rândul lor, reduc numărul celor educaţi din cadrul generaţiilor viitoare, perpetuând excluderea de la ocuparea formală a forţei de muncă.
Trebuie întreprinse eforturi suplimentare atât în ceea ce priveşte implicarea autorităţilor locale, consolidarea cooperării cu societatea civilă, monitorizarea impactului măsurilor adoptate de statele membre, cât şi o reconfirmare a angajamentului politic din partea tuturor statelor membre privind implementarea actualelor prevederi în vederea obţinerii unor rezultate clare.
În ceea ce priveşte România, s-au transmis Comisiei Europene măsurile privind: eliminarea segregării în educaţie, combaterea părăsirii timpurii a şcolii, sprijinul individualizat pentru elevi, promovarea ocupării forţei de muncă în rândul romilor, eliminarea barierelor privind sistemul naţional de sănătate, accesul la programele de vaccinare, accesul comunităţilor de romi la utilităţile publice. S-au identificat soluţii şi adoptat măsuri care să asigure egalitatea accesului la educaţie şi se lucrează, în continuare, la promovarea şi implementarea deplină a acestora, accesul romilor la educaţie şi evitarea abandonului şcolar fiind încă subiectele cele mai des abordate de cercetare şi politicile de intervenţie