Proiect de lege. Măsuri alternative de executare a pedepselor privative de libertate!


imagesarestMai mulţi reprezentanti ai partidului PNL au depus spre dezbatere la Senat un proiect de lege privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate. Proiectul se află în dezbatere publică până pe data de 03.12.2016. Acest proiect de lege este justificat de faptul că în România se pune foarte puţin accentul pe reeducarea, reintegrarea în societate a condamnatului şi pe prevenirea recidivei.

În legislaţie, Noul Cod Penal au fost prevăzute anularea amânării aplicării pedepsei (art. 89 NCP), suspendarea executării pedepsei sub supraveghere (art. 91- 98 NCP) şi măsuri educative neprivative de libertate (art. 117- 123 NCP), instituţii prin care infractorii români să poată execută pedeapsa cu închisoarea nu doar în regim de detenţie.

Potrivit textului de lege propus măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt:

1. Măsura de executare la domiciliu a pedepsei privative de libertate cu supraveghere prin braţară electronică. Această măsură se poate aplica pentru o condamnare cu închisoarea executabilă în regim de detenţie de până la 2 ani.

2. Măsura de executare fracţionată a pedepsei privative de libertate constă în executarea pedepsei în regim deschis numai în zilele de sâmbătă şi duminică, într-un centru de detenţie special înfiinţat în acest scop.

3. Măsura de executare a pedepsei în echivalent constă în executarea pedepsei privative de libertate prin prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii. Echivalarea se realizează prin raportul de 2 zile de muncă în folosul comunităţii la o zi de detenţie. Munca se prestează la unitatea/unităţile desemnate de judecător în regim de 8 ore/zi, indiferent de intervalul orar.

4. Măsura alternativă de executare în regim mixt a unei pedepse privative de libertate constă în executarea pedepsei prin prestarea în echivalent de zile de muncă în folosul comunităţii şi de executare a pedepsei în regim deschis de detenţie numai în centrul special înfiinţat pentru executarea măsurilor alternative.

În ceea ce priveşte ultimele 3 măsuri propuse, pedeapsa pentru care s-a dispus condamnarea trebuie să fie de maxim 3 ani închisoare cu executare în regim de detenţie.

Potrivit ştirilor juridice, niciuna dintre cele 4 măsuri propuse nu se va aplica pentru condamnările privative de libertate aplicate în cazul săvârşirii de către cel condamnat a unei infracţiuni cu violenţă sau profitând de starea de neputinţă fizică sau psihică a victimei, infracţiuni de serviciu, de corupţie sau cele conexe infracţiunilor de corupţie, cât şi persoanelor aflate în stare de recidivă.

Propunerea legislativă este în concordanţă cu practica unor state membre ale Uniunii Europene ca: Belgia, Cehia, Italia, Olanda. Mai mult, prin proiectul de lege, odată cu garantarea asigurării şi respectării drepturilor fundamentale ale persoanei condamnate se vor crea şi noi locuri de muncă prin “suplimentarea numărului de consilieri de probaţiune până la cifra de 5000 de inspectori de probaţiune şi la implicarea comunităţilor locale în asigurarea condiţiilor pentru executarea măsurilor alternative”, aşa cum se arată în expunerea de motive formulată de iniţiatorii proiectului de lege, aspecte care nu pot decât să contribuie la evoluţia sistemului de drept românesc.

Legiuitorul, prin legea bugetului de stat pe anul 2017 va putea stabili alocarea de fonduri pentru implemetarea proiectului, fonduri care se vor obţine de la bugetul de stat si de la bugetele locale.