Odată instalați în funcție unii dintre aleșii locali par să uite scopul pentru care au fost învestiți de alegători cu funcția de consilier local, județean, primar sau președinte al consiliului județean. Promisiunile electorale dispar ca baloanele de săpun și tentația îmbogățirii pe căi ilicite îi aduce pe mulți dintre aceștia în situația de fi condamnați de către instanțele de judecată.
Condamnarea vine la pachet cu pierderea mandatului, doar dacă este însoțită de privarea de libertate a alesului local care este pronunțată printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Practic, în prezent, legea permite ca cei care sunt condamnați la o pedeapsă cu suspendarea executării pedepsei să își poată continua nestingheriți mandatul ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat.
Legea aleșilor locali a făcut obiectul sesizării Curții Constituționale care a fost chemată să se pronunțe dacă sunt legale dispozițiile acesteia cu privire la menținerea în funcție a aleșilor locali condamnați la pedeapsa închisorii cu suspendare.
Ce argumente au fost aduse în sprijinul excepției de neconstituționalitate?
Menținerea acestei dispoziții nesocotește interesul social real și conduce la o situație paradoxală în care statul (care este cel care îi trage la răspundere penală pe aleșii locali certați cu legea) să permită exercitarea autorității publice de către cel condamnat, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Legea contravine prevederilor privind dreptul internațional și dreptul intern și celor privind egalitatea în drepturi a cetățenilor.
Care a fost opinia CCR?
CCR a pronunțat Decizia nr. 536/2016 care a fost publicată în Monitorul Oficial 730 din 21 septembrie 2016. Știrile juridice prevăd că mandatul aleșilor locali încetează de drept la schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, inclusiv ca urmare a reorganizării acesteia sau în cazul absenței nemotivate de la mai mult de 3 ședințe ordinare consecutive ale consiliului.
Practic, legea sancționează cu încetarea mandatului pentru două motive cu un grad mult mai mic de gravitate și care nu prezintă pericol social, astfel încât în prezența unei fapte penale ar fi mult mai legitimă sancționarea aleșilor locali de către legiuitor.
CCR constată că legiuitorul a prevăzut că va înceta de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, calitatea de consilier local sau județean, de primar sau de președinte al consiliului local, în cazul condamnării, prin hotărâre judecătorească definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate.
CCR consideră că modul în care este redactată legea supusă controlului, creează diferențe de tratament juridic între persoane aflate în aceeași situație juridică. Astfel, excluderea de la sancționarea încetării de drept a mandatului a celor pentru care executarea pedepsei penale a fost suspendată înseamnă crearea unui privilegiu acestora și duce la situația ca o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare să fie lipsită de efecte juridice.
Încetarea mandatului aleșilor locali este o sancțiune distinctă de pedeapsa complementară penală care constă în interdicția temporară a exercitării dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat. Faptul că instanța a constatat printr-o hotărâre judecătorească definitivă săvârșirea faptei penale, înseamnă că este înlăturată și prezumția de nevinovăție a alesului local. CCR consideră că pierderea integrității de către alesul local este determinată de condamnarea acestuia și, fără integritate, acesta nu mai are legitimitatea de a-și continua activitatea.
CCR consideră că nu este just ca doar modul de exercitare al pedepsei să fie cel care să aibă impact direct asupra mandatului alesului local. Faptul că o persoană este condamnată schimbă situația juridică a celei ce exercită demnitatea publică și o aduce în situația de a nu mai prezenta garanții legale și morale pentru a putea ocupa funcția pentru care a fost aleasă.
Legiuitorul a lăsat posibilitatea celor condamnați cu suspendare, să poată să își continue nestingheriți mandatul, fapt ce contravine Constituției și poate induce poporului ideea că “cu acei care-s corupți/Și își fac de zor palate,/E destul de greu să lupți:/Unii au…imunitate!” (Ioan Toderașcu)
Legea prevede că va înceta de drept mandatul de primar sau de președinte al consiliului județean dacă are loc condamnarea acestora pentru infracțiuni de corupție (pentru luare și dare de mită). CCR este de părere că aplicarea sancțiunii încetării de drept a mandatului doar cu privire la cei condamnați care au calitatea de primar sau președinte de consiliu județean, excluzând alte categorii de aleși este discriminatorie, pentru că toți aleșii locali trebuie să respecte legile fără să se folosească de funcțiile deținute pentru a dobândi bani sau alte foloase necuvenite.
Ce a decis CCR?
Ținând cont că prevederile legale supuse controlului constituționalității, duc la situația în care o hotărâre judecătorească de condamnare să fie lipsită de efecte juridice, CCR consideră că legea pentru modificarea și completarea legii privind statutul aleșilor locali este neconstituțională în ansamblul ei.