Schimbările climatice reprezintă o provocare globală care presupune o abordare responsabilă, întreprinderea de acţiuni concrete la nivel internaţional, regional, naţional şi local. O abordare realistă a acestui fenomen necesită cooperarea tuturor actorilor internaţionali în vederea identificării căilor de acţiune optime, a instrumentelor necesare stopării creşterii temperaturii globale.

Încă din anul 2010 Comisia Europeană a prezentat Comunicarea privind analiza trecerii la un obiectiv de reducere al gazelor cu efect de seră mai mare de 20%, în perspectiva unui angajament suplimentar al Uniunii, care să impulsioneze şi alte state care au o responsabilitate importantă în privinţa poluării la nivel global. Analiza Comisiei scoate în evidenţă avantajele, atât la nivel politic, cât şi economic ale trecerii la un obiectiv de reducere de 30%. Principala preocupare la nivelul UE rămâne decuplarea creşterii economice de utilizarea energiei, în acelaşi timp cu creşterea competitivităţii, crearea de noi locuri de muncă şi întărirea securităţii energetice a Europei. România consideră că un obiectiv de reducere cu 30% ar trebui asumat doar în cazul în care se obţine un acord la nivel internaţional în acest sens, la care să fie asociate toate statele dezvoltate precum şi cele în curs de dezvoltare.

Potrivit ştirilor juridice, România a făcut un pas important în procesul intern de ratificare a Acordului de la Paris la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, după ce Guvernul a adoptat miercuri, 28 septembrie 2016, un proiect de lege în acest sens, care va fi transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului.

Documentul este primul acord cu caracter universal în domeniul schimbărilor climatice care impune obligații juridice tuturor Părților pentru realizarea obiectivului global pe termen lung – de limitare a creșterii temperaturii medii globale sub 2˚C față de nivelul din perioada pre-industrială, în funcție de capacitățile și responsabilitățile de care dispun statele. În același timp, Părțile vor depune eforturi pentru a limita creșterea temperaturii medii globale cu 1,5 grade Celsius, precizează Executivul în comunicat.

Ce prevede proiectul?

Prin intermediul Acordului se dorește ca statele dezvoltate să continue mobilizarea surselor de finanțare pentru statele în curs de dezvoltare, să asigure transferul de tehnologie și creșterea capacității celor din urmă de a se adapta la efectele schimbărilor climatice, implementând totodată și măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Mai mult, tratatul prevede un mecanism de revizuire a angajamentelor asumate, la un interval de 5 ani, prin care să se asigure ambiția și durabilitatea acordului, în completarea unui proces de evaluare la nivel global a progresului înregistrat în atingerea obiectivelor stabilite.

Principalele obligații ale României în conformitate cu Acordul de la Paris, din punct de vedere al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2030, sunt:

• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 43% până în 2030 față de 2005 sub EU ETS (activităţi în domeniul energetic, inclusiv rafinăriile; activităţi de producţie şi prelucrare a metalelor feroase; activităţi în industria mineralelor – ciment, var, sticlă şi ceramică, activităţi de producere a celulozei, hârtiei şi cartonului; industria chimică; activităţi de producţie şi prelucrare a metalelor neferoase) – obiectiv unic la nivel UE;
• participarea la efortul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% până în 2030 față de 2005 în sectoarele non-ETS, incluzând transportul, agricultura, construcțiile, gestiunea emisiilor din deșeuri – obiectiv la nivel de state membre ale UE stabilit în funcție de PIB/cap de locuitor.

Poziţia României este, în general, reflectată în legislaţie, prin Pachetul legislativ Energie – schimbări climatice 2020 şi Cadrul 2030, agreate la nivel european. Independent de acţiunea partenerilor globali, prin Pachetul legislativ Energie – schimbări climatice 2020 UE şi-a asumat o ţintă de reducere cu 20%, până în 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră, faţă de nivelul atins în anul 1990, iar în cazul unor acţiuni similare din partea celorlalte ţări dezvoltate, această ţintă va creşte la 30%. Până în 2030, UE şi-a asumat o ţintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% faţă de nivelul din 1990.