Pentru că tot este perioada recoltei şi legiuitorul a avut în vedere aprobarea schemei clonale la soiurile de viţă-de-vie. Preocupările de îmbunătăţire a însuşirilor soiurilor de viţă de vie sunt tot atât de vechi ca şi luarea ei în cultură, în urmă cu aproape 7-8 mii de ani. În decursul timpului viticultori anonimi la început, practicieni pasionaţi de mai târziu şi cercetători iscusiţi în etapa actuală, au creat şi promovat în practică soiuri valoroase, din rândul cărora multe ocupă un loc important în sortimentul existent.

O noutate legislativă o reprezintă Ordinul 914/2016 publicat în Monitorul Oficial nr. 745/2016 privind aprobarea Schemei selecţiei clonale la soiurile de viţă – de – vie. Conform acetuia s-a stabilit un protocol de lucru pentru selecţia clonală la viţa – de – vie.

Care sunt etapele anuale pentru clonarea viţei-de-vie?

Pentru anul I

Se aleg butucii elită dintr-o plantaţie de producţie în vârstă de 10 – 15 ani (preferabil amplasată în arealele tradiţionale de cultură a soiului supus selecţiei). Alegerea acestora se realizează în două etape. În prima etapă, la sfârşitul lunii iunie se prospectează plantaţia, pe fiecare rând în parte, iar în baza unor observaţii vizuale privind vigoarea butucilor, starea de sănătate a acestora, fertilitatea, procentul de legare al florilor se aleg maximum 20 butuci care prezintă caracteristici superioare şi care se marchează cu vopsea. Alegerea definitivă a butucilor se realizează toamna, după observaţiile şi determinările privind producţia de struguri şi calitatea acesteia (conţinutul în zahăr şi aciditatea mustului) realizate la butucii elită selectaţi anterior.

Pentru anul II

În primăvară, din coardele altoi recoltate de la butucii elită (confirmaţi liberi de virusuri prin testul ELISA) se obţin butaşi înrădăcinaţi, care se plantează, separat, pe fiecare elită în parte în câmpul comparativ de clone, în vederea efectuării selecţiei genetice. Aceasta se înfiinţează pe un teren care nu a mai fost cultivat cu viţă – de – vie în ultimii 6 ani şi care nu este infestat cu nematozi fitoparaziţi interzişi de legislaţia în vigoare (dovedit pe baza analizelor realizate în laboratoare de specialitate). Plantarea elitelor clonale se face în blocuri randomizate, cu cel puţin 3 repetiţii, fiecare repetiţie având minimum 10 plante în cazul soiurilor de masă şi minimum 20 de plante în cazul soiurilor de vin. În urma rezultatelor analizei virusologice prin indexare (realizată între timp) se îndepărtează de la plantare elitele clonale care au fost identificate ca fiind infectate cu virusuri. În câmpul comparativ de clone se asigură o agrotehnică superioară pe tot parcursul selecţiei.

Pentru anii III – V

Pe parcursul perioadei de vegetaţie, în primii 2 ani de la plantare, se fac observaţii privind dezvoltarea vegetativă a plantelor şi starea lor fitosanitară. De asemenea, în acest interval se realizează şi forma de conducere aleasă. Pentru o mai mare siguranţă, până în anul V se mai poate realiza încă o testare a clonelor selectate, utilizând testul ELISA, la 2 – 3 butuci/clonă, aleşi în mod aleatoriu.

Pentru anii VI – VIII

Începând cu anul VI, când practic toţi butucii au intrat pe rod, alături de observaţiile privind dezvoltarea vegetativă (greutatea lemnului eliminat la tăiere) şi starea fitosanitară a butucilor se fac observaţii şi determinări privind producţia de struguri şi calitatea acesteia (conţinutul în zahăr şi aciditatea mustului şi eventual conţinutul în antociani totali la soiurile de struguri pentru vinuri roşii). În acest interval, la soiurile pentru struguri de vin se fac microvinificări pe fiecare clonă în parte (minimum 50 kg struguri/clonă), iar vinurile obţinute sunt analizate chimic şi organoleptic.

În anul IX  va avea loc întocmirea dosarului de înregistrare a clonei la I.S.T.I.S. Butucii aparţinând clonei selectate pot fi transferaţi în plantaţia nucleu, constituind baza de pornire în producerea materialului săditor liber de virusuri.

Prin lucrările de selecţie clonală efectuate pe parcursul anilor din urmă, în România au fost obţinute şi promovate în practică 54 de clone noi dintre care, 9 extrase din rândul soiurilor de struguri pentru masă şi 45 de clone de la soiurile de struguri pentru vin. În rândul clonelor de struguri pentru vin, 35 de clone provin de la soiuri pentru vinuri albe şi 10 clone de la soiurile pentru vinuri roşii. Mai mult prin lucrările de ameliorare genetică desfăşurate în România au fost create 58 de soiuri noi de viţă de vie aparţinând soiurilor din grupa vinifera, înmulţite şi promovate larg în practica de producţie. Din grupa soiurilor vinifera, 23 sunt soiuri de struguri pentru masă, 2 soiuri pentru stafide, 5 soiuri de struguri cu caracter mixt, pentru masă şi vin, 27 de soiuri pentru vin, din care 14 pentru vinuri albe şi 13 pentru vinuri roşii.