Mandatul european de arestare înlocuiește procedurile lungi de extrădare dintre statele membre ale UE printr-o procedură judiciară simplificată de predare în scopul urmăririi penale sau executării unei pedepse privative de libertate sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate. Un mandat european de arestare emis de autoritățile judiciare ale unui stat membru este valabil pe tot teritoriul Uniunii Europene.

Legislaţia în materie, Legea nr. 302/2004 republicată în Monitorul Oficial nr. 377/2011, art. 88 alin.1) lit. d) pct. ii prevede că atunci când arestarea şi predarea se solicită în vederea executării pedepsei, pedeapsa aplicată sau restul de pedeapsă rămas de executat este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de un an sau mai mare.  Textul menţionat este o transpunere a art. 2 din Decizia Cadru a Consiliului 2002/584/JAI care prevede că mandatul european de arestare poate fi emis atunci când s-a dispus o condamnare la o pedeapsă sau s-a pronunţat o măsură de siguranţă pentru condamnări pronunţate cu o durată de cel puţin patru luni.

Caz practic

În speţă, mandatul european de arestare care face obiectul prezentei judecăţi este emis de autoritatea judiciară croată pentru executarea unei pedepse de 10 luni închisoare, precizându-se că a rămas din executarea pedepsei o perioadă de 20 de zile închisoare.
Durata pedepsei pentru executarea căreia s-a emis mandatul european de arestare este sub limita duratei prevăzută prin decizia cadru care reglementează materia şi sub durata pedepsei prevăzută de legea română de cooperare judiciară internaţională, condiţie pentru emiterea unui mandat european valid.
Întrucât condiţia prevăzută de art. 88 alin. 1) lit. d) pct. ii din legea nr. 302/2004 republicată, nu este îndeplinită în cauză, mandatul european de arestare de faţă nu este valabil emis.

Conform art. 98 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 302/2004, autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare în cazul când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetăţean român sau trăieşte în România şi are o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, şi aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranţă în statul membru emitent.

În concluzie, potrivit ştirilor juridice, se prevede clar o limită a duratei pedepsei pentru executarea căreia se va emite mandatul european, de cel puţin 1 an, în cazul nerespectării acestor dispoziţii se poate refuza executarea mandatului de executare.