Partea interesată poate exercita acţiunea civilă în cadrul procesului penal în cazul în care se doreşte tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale.

Potrivit legislaţiei, art. 19 Cod de procedură penală soluționarea acțiunii civile în procesul penal este guvernată de dispozițiile legii civile, iar principiul de bază în procesul civil, aplicabil inclusiv în materia răspunderii civile delictuale, este cel al disponibilității. Acest principiu cuprinde dreptul de a porni sau nu acțiune, de a determina limitele pretențiilor formulate, de a renunța la judecata sau la dreptul subiectiv, de a achiesa la pretenții si de a stinge litigiul printr-o tranzacție, de a exercita sau nu calea de atac.

Achiesarea la pretențiile reclamantului este un act de dispoziție al pârâtului care recunoaște pretențiile formulate împotriva sa. Având in vedere ca actele de dispoziție, din momentul în care au fost efectuate, sunt irevocabile, astfel că partea nu mai poate reveni asupra manifestării sale de voința în sensul de a retracta, recunoașterea trebuie să fie rezultatul consimțământului liber exprimat.

Aceste principii si-au găsit consacrarea şi în dispozițiile procesual penale, prin art. 23 C. de procedură penală alin. (2) si (3), care pot fi consulatate pe portalele juridice, se statuează că, inculpatul, cu acordul părții responsabile civilmente, poate recunoaște în tot sau în parte, pretențiile civile, instanța obligând la despăgubiri în măsura recunoașterii, cu privire la pretențiile nerecunoscute putând fi administrate probe.

Astfel în cazul în care inculpatul, în prezenţa apărătorului desemnat din oficiu, a fost de acord cu pretențiile civile formulate de către partea civilă, reprezintă un act de dispoziție asupra căruia instanţa nu poate interveni, câtă vreme nu s-a constatat vreo afectare a legalităţii acestuia.

În concluzie, în cazul în care instanţa nu a luat act de recunoaşterea pretenţiilor civile şi nu a constatat că actul de dispoziţie ar fi nelegal, partea interesată poate recuge la căile de atac aferente.