Eminescu avea convingerea că, deși munca unui om poate fi plătită, caracterul și cultura sa nu-și pot găsi un corespondent în plan financiar. Sunt fără de preț… atunci când există!

Totodată, creatorii, cei care fac posibilă existența unei culturi, sunt oameni ca toți oamenii, având aceleași nevoi esențiale, ierarhizate prin celebra piramidă a lui Maslow.

Cultura cere sacrificii! Dar nu poți preschimba cultura națională într-un grandios edificiu fără a concepe un sistem de măsuri care să ofere suport și să faciliteze finanțarea furnizorilor de cultură. Cultura trebuie susținută. Ea nu trebuie stânjenită printr-o legislație greoaie, încărcată cu impedimente și contradicții.

În „Monitorul Oficial” 689/2016 a fost publicată OUG 48/2016 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul culturii. Întâiul act normativ supus modificării și completării a fost OG 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale. Acolo, s-a considerat necesar să fie introdusă definiția noțiunii de participant la un program, proiect, acţiune culturală.

Așadar, participantul la un proiect, program sau acțiune culturală poate fi orișice persoană ce prestează o activitate în cadrul ori în beneficiul proiectului, programului, acţiunii culturale, fie cu titlu oneros, fie benevol, indiferent de statutul său, care poate fi salariat, colaborator persoană fizică sau colaborator PFA, delegat, detaşat, salariat, angajat al unei entităţi diferite de cea care organizează proiectul, programul, acţiunea culturală.

Principiile care stau la baza sistemului de finanţare nerambursabilă de la bugetul de stat sau de la bugetele locale a programelor, proiectelor, acţiunilor culturale sunt libera concurenţă, diversitatea culturală, transparenţa, neretroactivitatea. Potrivit noilor știri juridice, acest ultim principiu a trebuit redefinit!

Astfel, neretroactivitatea se referă la înlăturarea posibilităţii destinării fondurilor nerambursabile unei activităţi a cărei executare a fost începută deja sau finalizată la data încheierii contractului de finanţare, exceptate fiind fondurile financiare cheltuite de beneficiar pentru continuarea programului, în limita plafonului de cofinanţare.

Potrivit celor mai noi știri din contabilitate, cheltuielile ce se efectuează de către instituţiile publice din titlul de cheltuieli ”Bunuri şi servicii”, exceptate fiind bunurile de natura obiectelor de inventar, şi care-s hărăzite organizării sau desfăşurării programelor, proiectelor, acţiunilor culturale, se prevăd în bugetele instituţiilor publice organizatoare la alineatul bugetar ”20.30.30 – alte cheltuieli cu bunuri şi servicii”.

 

Retribuirea personalului artistic

Un alt act normativ modificat prin intermediul OUG 48/2016 a fost OG 21/2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic, publicată în „Monitorul Oficial” 82/2.02.2007.

Cu titlul de noutăți legislative, se prevede că, pe durata unei stagiuni, personalul artistic de specialitate angajat în instituţii de spectacole/concerte poate să încheie contracte potrivit prevederilor legale privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu alte instituţii sau companii de spectacole sau concerte, cu condiția să existe acordul conducerii instituţiei.

Iar acest acord al conducerii poate îmbrăca fie forma suspendării contractului individual de muncă pe durata derulării contractului privind dreptul de autor şi drepturile conexe, fie forma menţinerii contractului individual de muncă – în situația în care derularea contractului privind dreptul de autor nu influențează (negativ) îndeplinirea atribuţiilor artistului, statornicite prin fişa postului.

Trebuie spus că personalul instituţiilor de spectacole sau concerte are, acum, posibilitatea să încheie chiar mai multe contracte individuale de muncă cu aceeaşi instituţie de spectacole ori concerte sau cu alte instituţii ori companii de spectacole. Numai să nu fie nesocotită legislația aflată în vigoare şi să fi fost obținut acordul conducerii instituţiei!

Contractul individual de muncă, pentru personalul instituţiilor de spectacole sau concerte, poate fi încheiat pe perioadă nedeterminată sau determinată, inclusiv pe stagiune sau pe producţie artistică. Încadrarea personalului din instituţiile de spectacole sau concerte în modurile de mai sus se face prin concurs ori examen, organizate după litera legii.

Totuși, dacă-i vorba despre un contract individual de muncă încheiat pe durată determinată, angajarea poate fi efectuată și-n mod direct, printr-un acord al părţilor. Ar mai trebui spus un lucru, aici:  prin acordul părţilor, contractele individuale de muncă pe durată nedeterminată pot fi modificate, devenind contracte pe durată determinată.

În sensul desfășurării, în instituţia angajatoare, a altor activităţi decât cele ce fac obiectul propriilor contracte individuale de muncă, salariaţii din cadrul instituţiilor de spectacole sau concerte pot să fie remuneraţi în temeiul unor contracte încheiate conform legislației aplicabile domeniului dreptului de autor şi drepturilor conexe ori a unor contracte reglementate prin Codul civil, oricât ar dura activităţile în cauză.

În vederea participării la evenimente – precum galele, festivalurile, turneele, salariaţii pot fi plătiți în temeiul unor contracte încheiate conform legislației referitoare la dreptul de autor şi drepturile conexe ori în temeiul unor contracte reglementate prin Codul civil.

Aceste sume pot fi achitate, către participanți, fie de către instituţia de spectacole sau concerte trimiţătoare, din propriile venituri dobândite de la organizatorul proiectului, fie de către organizator. Oricum, plata remuneraţiilor de mai sus nu trebuie să afecteze în vreun chip acordarea drepturilor salariale.

 

Va fi mai bine? Poate

OUG 48/2016 a fost necesară pentru soluționarea unor probleme pe care operatorii din domeniul culturii le-au experimentat din pricina unei necorelări a legislației specifice cu legislația generală, aplicabilă în domeniul bugetar. Restricțiile legislative au făcut, în trecutul apropiat, ca spațiul de manevră în plan juridic al operatorilor culturali să fie drastic diminuat.

S-a înaintat într-o direcție greșită, de vreme ce s-a ajuns până la anularea unor proiecte culturale. Lucru care, sperăm, nu se va mai repeta. Să sperăm, fiindcă speranțele sunt gratis. Cum este cultura? Neprețuită!