Restituirea sumelor pentru o plată nedatorată. Vechile prevederi vs. Noile prevederi fiscale


images-3În ultimul timp se vorbeşte tot mai des de faptul că statul doaria, încasează taxe, impozite, iar în cazul în care din eroare aiiachitat o taxă pe care nu erai obligat să o achiţi trebuie să ne supunem unei proceduri, să facem cereri, aprobări, returnarea sunei are loc într-un anumit termen. Vechea legislaţie în materie fiscală, Ordonanţa nr. 92/2003, prevedea care sunt sumele care pot fi restituite contribuabililor printr-o enumerare exemplificativă spre deosebire de noua legislaţie, art. 168 C. de procedură fiscală, prevede că se restituie, la cerere, contribuabilului orice sumă plătită sau încasată fără a fi datorată.

De asemenea ca o noutate legislativă în materie, vechea legislaţie prevedea că procedura de restituire şi de rambursare a sumelor de la buget, inclusiv modalitatea de acordare a dobânzilor, se aprobă prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, prevedere care nu a mai fost reglementată odată cu apariţia noii legislaţii.

Dacă analizăm vechea reglementare am putea ridica mai multe critici printre care menţionăm că prin dispoziţiile legale criticate se instituie o procedură paralelă de executare a sumelor de la buget, faţă de executarea silită de drept comun a titlurilor executorii pronunţate de instanţele judecătoreşti, fiind astfel încălcat principiul puterii lucrului judecat şi forţa executorie a titlurilor executorii pronunţate de instanţele judecătoreşti.

Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra acestei excepţii şi a constatat că având în vedere că restituirea sumelor se face la cererea creditorului, instituţia publică debitoare trebuie să facă demersurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţia de plată stabilită în baza titlului executoriu, potrivit unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor. Textul de lege criticat reprezintă tocmai temeiul emiterii unui astfel de ordin de aprobare a procedurii, fără să rezulte din conţinutul său normativ că organul fiscal ar avea competenţa de a analiza sau cenzura titlul executoriu. Curtea constată că în temeiul dispoziţiilor legale criticate se emite un ordin care priveşte aspecte tehnice ce ţin de aplicarea legii.

Dacă ne raportăm la ştirile juridice, actele date în executarea legilor se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă, limitându-se strict la cadrul stabilit de actele de bază în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravină acestora. Această excepţie a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 413/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 701/2016.