Un mediu curat este un mediu sănătos iar unităţile spitaliceşti ar trebui să fie exemplul relevent pentru un mediu septic. Însă din păcate, nu am uitat şi nu putem să uităm scandalul HexiPharma, cazurile desprinse parcă din evul mediu în care ne sunt prezentate cazuri izolate în care pacienţii contactează numeroase infecţii pe perioada spitalizării, cazuri în care personalul sanitar vine de acasă cu produse de curăţenie şi mai grav cazuri în care persoane nevinovate se sting din viaţă ca urmare a nepăsării. 

Legislaţia în domeniu prevede norme tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare publice şi private, tehnici de lucru şi interpretare pentru testele de evaluare a eficienţei procedurii de curăţenie şi dezinfecţie, procedurile recomandate pentru dezinfecţia mâinilor, în funcţie de nivelul de risc, metodele de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcţie de suportul care urmează să fie tratat şi metodele de evaluare a derulării şi eficienţei procesului de sterilizare, norme prevăzute în Ordinul nr. 961/2016 publicat în Monitorul Oficial nr. 681/2016. Ne propunem să analizăm cum ar trebui să se desfăşoare activităşile de mai sus conform legii.

Ce reprezintă curăţarea?

Conform definiţiei reglementate de legislaţie curăţenia reprezintă rezultatul aplicării corecte a unui program de curăţare, aceasta realizându-se cu detergenţi, produse de întreţinere şi produse de curăţat.

Produsele de curăţare trebuie să fie depozitate într-un spaţiu special de depozitare care trebuie să îndeplinească mai multe condiţii printre care să asigure menţinerea calităţii iniţiale a produselor pe durata depozitării; pavimentul şi pereţii trebuie să fie impermeabili şi uşor de curăţat; zona de depozitare să permită aranjarea în ordine a materialelor de curăţare şi accesul uşor la acestea; trebuie să existe aerisire naturală; să existe iluminat corespunzător; gradul de umiditate trebuie să fie optim păstrării calităţii produselor.

Se prevede faptul că întreţinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţării se face după fiecare operaţiune de curăţare şi la sfârşitul zilei de lucru. Ustensilele utilizate se spală, se curăţă, se dezinfectează şi se usucă, cu respectarea circuitelor funcţionale.

Ce reprezintă dezinfecţia şi cum se realizează?

Dezinfecţia este procedura care se aplică numai după curăţare şi este urmată de clătire, după caz. Excepţia este reprezentată de situaţia în care suportul care trebuie tratat a fost contaminat cu produse biologice. În această situaţie prima etapă este de dezinfecţie, apoi se realizează curăţarea urmată de încă o etapă de dezinfecţie şi clătire, după caz.

Reguli generale de practică ale dezinfecţiei prevăd faptul că dezinfecţia completează curăţarea, dar nu o suplineşte şi nu poate înlocui sterilizarea sau dezinfecţia de tip înalt în cazul dispozitivelor termosensibile iar utilizarea dezinfectantelor se face respectându-se normele de protecţie a muncii, care să prevină accidentele şi intoxicaţiile. În plus în fiecare încăpere în care se efectuează operaţiuni de curăţare şi dezinfecţie trebuie să existe în mod obligatoriu un grafic zilnic orar, în care personalul responsabil va înregistra tipul operaţiunii, ora de efectuare şi semnătura; aceste persoane trebuie să cunoască în orice moment denumirea dezinfectantului utilizat, data preparării soluţiei de lucru şi timpul de acţiune, precum şi concentraţia de lucru.

Ce reprezintă sterilizarea şi ce procedură trebuie urmată?

Sterilizarea face parte din categoria procedurilor speciale ale cărei rezultate depind de buna funcţionare a aparaturii utilizate şi păstrarea corespunzătoare a materialelor sterilizate. Serviciul de sterilizare din unităţile sanitare de orice tip trebuie să fie amenajat într-un spaţiu special destinat.

În ceea ce priveşte organizarea activităţii serviciilor de sterilizare aceasta cuprinde asigurarea spaţiilor derulării activităţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare; asigurarea condiţiilor de calitate a mediului în care se desfăşoară procesul de sterilizare; verificarea stării de funcţionare a aparaturii; sistemul de control al procesului; procedurile de marcare şi asigurarea trasabilităţii produselor finite; înregistrarea şi arhivarea datelor privind parcursul procesului, cu menţionarea datei primirii produsului de sterilizat, secţia de provenienţă, numărul tranşei de sterilizare, data trimiterii pe secţie a produsului sterilizat, numele persoanei care a efectuat sterilizarea; instruirea personalului; asigurarea echipamentului de protecţie al personalului.

În concluzie, dacă ne raportăm la ştirile juridice,  s-au impus reguli stricte pentru organizarea activităţii de curăţare, dezinfecţie şi sterilizare. Reguli care sunt obligatorii pentru personal şi în plus în anexele Ordinului menţionat se prevăd strict procedurile recomandate pentru dezinfecţia materialelor utilizate cât şi a spaţiilor  şi a mobilierului.