Pensionarea este o perioadă aşteptată pentru unii iar pentru alţii o perioadă nefastă care îi face să se simtă inutili. Pensia deşi se presupune a fi recunoştinţa pentru anii de muncă trudiţi cu greu, de cele mai multe ori cuantumul acesteia nu acoperă nici măcar medicamentele de care au nevoie cei pensionaţi.

În legislaţie se prevede faptul că persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare. În anumite cazuri persoana interesată se poate pensiona anticipat sau anticipat parţial. Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de prezenta lege. Iar pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani. Atât la acordarea pensiei anticipate cât si celei parţiale, reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative. În mod cert aceste din urmă dispoziţii au atras multe critici fiind sesizată şi Curtea constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate.

Care au fost criticile aduse?

Dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât nu permit cumularea beneficiului ieşirii la pensie anticipat cu cel al altor beneficii referitoare la condiţiile de pensionare acordate de lege, în considerarea caracteristicilor activităţii desfăşurate de asigurat. De asemenea, arată că dispoziţiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituţionale, deoarece interzic reducerea vârstei de pensionare pentru cei care au lucrat în condiţii deosebite şi speciale, dar care nu au stagiu complet de cotizare de 35 de ani. Totodată, susţine că reducerea vârstei de pensionare trebuie să se facă în baza legilor existente la data la care a lucrat în condiţii deosebite şi speciale.

Autorul excepţiei critică astfel imposibilitatea cumulării beneficiilor care se acordă pentru faptul că a desfăşurat munca în condiţii deosebite şi condiţii speciale cu reducerea vârstei standard de pensionare în cazul în care solicită acordarea pensiei anticipate sau a pensiei aniticipate parţiale. Astfel, în opinia sa, beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare se obţine la data desfăşurării activităţii în condiţiile mai sus amintite şi nu poate fi limitat de legea în vigoare la data pensionării.

Opinia Curţii Constituţionale

Dreptul la pensie, ca şi dreptul la alte forme de asigurări sociale ori de protecţie socială, se acordă potrivit legii. Astfel, legiuitorul este în drept ca, în reglementarea cadrului sistemului public de pensii, să stabilească criteriile şi condiţiile concrete în care asiguraţii pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora şi regulile derogatorii pentru situaţii deosebite, precum şi modul de calcul al pensiilor.

Curtea a statuat că în sistemul public de pensii există mai multe categorii socioprofesionale care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce priveşte calculul pensiilor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia unei discriminări. În acest sens pot fi amintite persoanele care au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite ori speciale de muncă şi care beneficiază de vârste de pensionare şi stagii de cotizare mai reduse. Factorul determinant în instituirea tratamentului juridic diferenţiat îl constituie condiţiile specifice în care aceste categorii socioprofesionale au desfăşurat activitatea. Din aceste motive a respins, ca neîntemeiată, excepţia prin Decizia nr. 395/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 639/2016.

În concluzie, ştirile juridice arată că raţiunile pentru care legiuitorul a interzis beneficiul reducerii vârstei de pensionare având temeiuri diferite este acela că, în esenţă, se urmăreşte păstrarea naturii dreptului la pensie, care este conceput ca un drept care se acordă persoanelor după realizarea unui anumit stagiu de cotizare şi împlinirea unei vârste dincolo de care capacitatea de muncă a persoanei se prezumă că este redusă.