Potrivit legislației muncii, cercetarea disciplinară a unui angajat se realizează în anumite condiții de către angajator conform regulamentului de ordine interioară și Codului muncii. Există domenii în care legiuitorul a creat o legislație specială care să reglementeze aceste aspecte.
Un astfel de domeniu este cel militar în care legiuitorul a stabilit aceste aspecte prin Ordinul MAI 119/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare şi consiliilor de judecată în unităţile militare din Ministerul Afacerilor Interne, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul regimului disciplinar al personalului militar din MAI care a fost publicat în Monitorul Oficial 634 din 18 august 2016. Prevederile se aplică de la publicare.
Ce sunt consiliile de onoare?
Acestea se constituie la nivelul unităților militare în care efectivul este de minimum 15 cadre militare și la nivelul aparatului central al MAI. Știrile juridice au stabilit că ele se constituite separat: unul pentru corpul ofițerilor și unul pentru corpul maiștrilor militari și subofițerilor. La nivelul MAI consiliul de onoare se constituie pentru fiecare caz în parte.
Cadrele militare detașate la alte unități din MAI vor fi trimise în fața consiliilor de onoare din unitățile din care fac parte la propunerea comandanților unităților unde sunt detașate. Cadrele militare care urmează cursuri sau susțin examene de carieră în instituțiile de formare ale MAI vor fi trimise în fața consiliilor de onoare de la nivelul unităților din care fac parte la propunerea comandanților instituțiilor de formare ale MAI.
Cine poate face parte din consiliul de onoare?
Este format din 3 membri titulari dintre care cel puțin unul are studii juridice și 2 membri supleanți aleși pentru 3 ani, de obicei în luna ianuarie. În cazul instituțiilor militare de învățământ membrii consiliului de onoare se aleg în prima lună a anului de învățământ.
Aceștia sunt aleși în adunări ale cadrelor militare la care participă comandantul unității. Adunările sunt valabile dacă la ele iau parte cel puțin jumătate plus unu din numărul cadrelor militare pentru care se alege consiliul de onoare. Vor fi alese cadrele militare care sunt apreciate pentru integritatea morală, competență profesională și credibilitate.
Cine nu poate fi ales în consiliile de onoare?
Noutățile legislative prevăd că nu pot fi aleși în consiliile de onoare cei care îndeplinesc funcția de comandant al unității, ocupă funcția de consilier juridic, de ofițer psiholog în acea unitate, se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare sau în curs de cercetare prealabilă sau în analiza consiliului de onoare, precum și cei împotriva cărora a fost dispusă începerea urmăririi penale, se află în faza de judecată sau au fost condamnați prin hotărâre judecătorească la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei sau la pedeapsa amenzii penale pentru infracțiuni săvârșite din culpă sau față de acestea s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării acesteia printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.
Cum se desfășoară cercetarea prealabilă?
Comandantul unității care a luat la cunoștință pe orice cale despre săvârșirea unei fapte care poate fi considerată abatere disciplinară sau a primit un raport scris de cadrele militare care se consideră lezate în onoarea și demnitatea lor, va emite un ordin prin care va desemna un ofițer care să se ocupe de cercetarea prealabilă.
Ofițerul desemnat va efectua cercetarea și va întocmi dosarul cauzei și îl va prezenta comandantului unității în cel mult 10 zile lucrătoare de la data numirii sale prin ordin. Știrile juridice prevăd că ofițerul desemnat are obligația de a asculta punctul de vedere al cadrului militar cercetat.
La finalizarea cercetării ofițerul desemnat va întocmi un referat în care descrie ce prevederi legale au fost încălcate, ce probe există, care sunt cauzele care generat comiterea abaterii, modul de comportare anterioară a cadrului militar cercetat, sancțiunile aplicate neradiate și recompensele acordate pe parcursul carierei cadrului militar în cauză, concluziile sale cu privire la vinovăția cadrului militar.
Ce decizie poate lua comandantul unității?
După efectuarea cercetării, dosarul cauzei este trimis comandantului unității care poate clasa dosarul (dacă fapta nu există, cadrul militar nu e vinovat, fapta s-a prescris), poate restitui dosarul pentru completarea cercetării, poate aplica avertisment sau mustrare scrisă sau poate trimite cadrul militar cercetat în fața consiliului de onoare.
Dacă este trimis în fața consiliului de onoare și cadrul militar absentează justificat (misiune, concediu, permisie, concediu, forță majoră) se încheie un proces-verbal în acest sens și ședința este amânată cu cel mult 3 zile lucrătoare de la data încetării situației. Regula este că prezența acestuia în fața consiliului de onoare este obligatorie. Dacă acesta lipsește nejustificat, ședința se va desfășura și în lipsa sa.
Ce hotărâre poate lua consiliul de onoare?
Poate decide că fapta este sau nu este abatere disciplinară militară și, dacă este abatere, se decide trimiterea acestuia în fața consiliului de judecată. Dacă este trimis în fața consiliului de judecată, se va fixa termen pentru ședință în 5 zile lucrătoare de la prezentarea dosarului.
Cadrul militar are dreptul de a fi asistat de un apărător ales în cadrele militare în activitate. Ședințele de judecată nu sunt publice. Consiliul de judecată poate decide dacă fapta este sau nu abatere disciplinară militară și poate stabili aplicarea unei sancțiuni sau trecerea în rezervă a cadrului militar.
Cadrul militar sancționat poate formula contestație împotriva sancțiunii disciplinare în 10 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință care este soluționată în 20 de zile lucrătoare de la depunere. Ulterior, cadrul militar se poate adresa și instanței de contencios administrativ.