Un proverb românesc spune că “nu haina îl face pe om, ci omul face haina.” Nimic mai adevărat, însă, dacă ar fi să ne raportăm la zilele noastre și mai ales la munca de reprezentare a celor ce lucrează în domeniul diplomației cred că am putea readapta zicala românească astfel: “nu haina îl face pe om, dar face imaginea acestuia!”
Puțini sunt cei care ajung să lucreze în Ministerul Afacerilor Externe și, implicit, în diplomația țării noastre. Cred că ei fac parte din această tagmă pentru că au înțeles că “arta diplomației constă în a nu spune nimic, mai ales atunci când vorbim mult.” (Will Durant)
Legiuitorul a emis Ordinul MAE 1132/2016 pentru aprobarea Regulamentului de organizare, funcționare și ordine internă al MAE care a fost publicat în Monitorul Oficial 619 din 12 august 2016. Regulamentul intră în vigoare în 30 de zile de la data publicării.
Care este structura organizatorică a MAE?
MAE funcționează în subordinea Guvernului, are personalitate juridică și sediul în București și are obiectiv realizarea politicii externe a României și promovarea intereselor economice ale țării noastre în lume.
Știrile juridice arată că, până la 1 ianuarie a fiecărui an, se elaborează obiectivele și prioritățile MAE pentru anul în curs care derivă din atribuțiile sale, din programul de guvernare și din angajamente internaționale. Până la 1 februarie a fiecărui an se stabilesc la nivel central și al fiecărui compartiment din MAE activități necesare pentru aducerea la îndeplinire a obiectivelor și priorităților.
MAE este alcătuit din Administrația centrală sau Centrala și Serviciul exterior al MAE care își desfășoară activitatea sub autoritatea, conducerea și controlul ministrului afacerilor externe. În cadrul MAE funcționează ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni care coordonează activitățile din domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni. În subordinea MAE și în coordonarea ministrului delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni funcționează Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”.
În subordinea MAE funcționează Institutul Diplomatic român care are personalitate juridică și este finanțat din venituri proprii și din venituri de la bugetul de stat. MAE coordonează și Institutul European din România care are personalitate juridică.
Cine asigură conducerea MAE?
MAE este condus de ministrul afacerilor externe care răspunde în fața Guvernului pentru activitatea sa și în fața Parlamentului ca și membru al Guvernului. Acesta își poate delega atribuțiile, prin ordin, secretarilor de stat, subsecretarilor de stat, secretarului general, secretarului general adjunct. Ministrul are și calitatea de ordonator principal de credite.
Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni îndeplinește atribuțiile ordonatorului principal de credite al MAE în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni și poate delega dreptul de a aproba folosirea și repartizarea creditelor bugetare secretarului de stat pentru relațiile cu românii de pretutindeni. Acesta poate angaja MAE în raporturile cu terții în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni.
Ministrul MAE este sprijinit de secretarii de stat, secretarul general și secretarul general adjunct. Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni este sprijinit de un secretar de stat. Secretarii de stat sunt numiți prin decizie a prim-ministrului și sunt membri al Corpului diplomatic și consular din România (CDCR). Secretarul general și cel adjunct sunt înalți funcționari publici și membri de drept ai CDCR.
Alte organe în cadrul MAE
Pe lângă ministrul afacerilor externe funcționează Colegiul MAE și Biroul executiv al MAE. Colegiul este format din experți recunoscuți în domeniul politicii externe și cu activitate practică. Ei sunt nominalizați de ministrul afacerilor externe și își desfășoară activitatea voluntar și neremunerat.
Biroul executiv al MAE (B.Ex.) este format din secretarii de stat, secretarul general, secretarul general adjunct, directorii generali și directorul cabinetului ministrului. Acesta se întrunește săptămânal și de câte ori este cazul pentru a dezbate activitatea ministerului și politicile acestuia.
Luarea deciziilor
Știrile juridice prevăd că decizia șefului ierarhic trebuie să îndeplinească anumite condiții: să fie legală, să fie emisă în baza unei autorități instituționale, să se încadreze în perioada adecvată de elaborare și aplicare, să aibă în vedere necesitatea realizării de o manieră eficientă a obiectivelor MAE, să fie formulată corespunzător, cu indicarea modalității de acțiune preconizate și a resurselor alocate, precizând unde se aplică și care este termenul de aplicare și trebuie să aibă în vedere necesitatea realizării de o manieră eficientă a obiectivelor MAE.
Serviciul diplomatic exterior
Acesta cuprinde misiunile diplomatice (MD) și oficiile consulare (OC) care sunt reprezentanțele României pe teritoriul altor state având ca scop reprezentarea, apărarea și promovarea intereselor țării noastre și ale cetățenilor români în străinătate. Misiunile diplomatice sunt reprezentate de ambasade, reprezentanțe, delegații și misiuni permanente pe lână organizațiile internaționale, iar oficiile consulare sunt reprezentate de consulate generale, consulate, viceconsulate și agenții consulare.
Misiunile diplomatice sunt conduse de un șef de ministru titular-ambasador, însărcinat cu afaceri permanent sau de un însărcinat cu afaceri ad-interim. Ambasadorul se numește prin decret al Președintelui României, iar însărcinatul cu afaceri permanent se numește prin ordin al ministrului afacerilor externe.
Institutele cultural românești în străinătate fac parte din serviciul diplomatic exterior al MAE și promovează cultura și civilizația românească în țările în care funcționează. Programele culturale sunt coordonate și finanțate de Institutul Cultural Român (ICR).
În loc de concluzii
Doar cei pentru care „arta conversației constă atât în ascultarea politicoasă, cât și în discuția agreabilă” (Atwell) și cei care au înțeles că „arta diplomației constă în a-l ține pe adversar în expectativă” (Paulo Colho) ajung să lucreze în domeniul afacerilor externe.