Vânătoarea este pentru unii un sport, pentru alţii o pasiune iar cei care susţin drepturile animalelor blamează această activitate primitivă. Conform legislaţiei actualizate în domeniu, nimeni nu are dreptul de a vâna pe terenul proprietatea altuia fără a avea asupra sa autorizaţia de vânătoare. Mai mult se prevede că deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor incluse în fondurile cinegetice au obligaţia de a permite desfăşurarea acţiunilor de vânătoare autorizate pe terenurile ce le deţin sau aparţin. 

Aceste dispoziţii îşi găsesc reglementarea în art. 4 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic  nr. 407/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 944/2006. Acest articol a făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate.

Ce s-a susţinut în motivarea excepţiei?

Se susţine că dispoziţiile de lege criticate vin în contradicţie cu prevederile art. 44 din Constituţie, deoarece permit desfăşurarea vânătorii pe fonduri private fără consimţământul proprietarului terenului. Astfel, prin simpla emitere a autorizaţiei de vânătoare, se înlătură obligaţia de a avea consimţământul proprietarului, instituindu-se, în detrimentul acestuia, un drept de servitute legal asupra terenurilor.

Care a fost motivarea Curţii?

Obligaţia proprietarilor terenurilor incluse în fondurile cinegetice de a permite desfăşurarea acţiunilor de vânătoare autorizate pe terenurile ce le deţin sau aparţin instituie, în realitate, o sarcină care grevează terenurile pe care se arondează fonduri cinegetice şi care constă în obligaţia deţinătorilor cu orice titlu ai acestor terenuri de a permite exercitarea vânătorii, fără a se încălca prevederile art. 44 din Legea fundamentală. Chiar dacă în acest mod titularul dreptului de proprietate suferă o îngrădire în exercitarea atributelor dreptului său, având în vedere că, pe această cale, se asigură valorificarea fondului cinegetic – bun public de interes naţional şi, totodată, resursă naturală regenerabilă de interes internaţional -, şi întrucât, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie, stabilirea conţinutului şi a limitelor dreptului de proprietate constituie atributul exclusiv al legiuitorului, reglementarea legală în sine nu relevă nicio contradicţie cu textele constituţionale de referinţă. Prin urmare respinge, ca neîntemeiată, excepţia, prin Decizia nr. 295/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 616/2016.

În concluzie, nu se încalcă dispoziţiile constituţionale în ceea ce priveşte obligaţia de a permite desfăşurarea acţiunilor de vânătoare autorizate pe terenurile proprietate personală.