Multă lume confundă noțiunea de insolvență cu cea de faliment punând semnul egalității între ele. Pentru a evita confuziile este bine să știți că procedura insolvenței include procedura de faliment și/sau reorganizare judiciară.

Astfel, procedura insolvenței se deschide, al cererea debitorului sau a creditorilor, dacă societatea nu are suficiente fonduri bănești pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile. Procedura falimentului este o procedură de insolvență care se aplică  debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului urmată de radierea debitorului de la registrul comerțului. Procedura de reorganizare judiciară este procedura de insolvență care presupune întocmirea, aprobarea și implementarea planului de reorganizare care are ca scop restructurarea debitorului.

În concluzie, dacă o firmă este în faliment ea este și în insolvență, dar, dacă este în insolvență nu este obligatoriu să fie și în faliment, ci poate fi în reorganizare și să reușească să se salveze de la faliment.

Legea 85/2006 privind procedura insolvenței a fost în vigoare până la 28 iunie 2014 când a fost înlocuită cu legea 85/2014.  O serie de firme au deschis procedura insolvenței la data la care era în vigoare legea 85/2006, astfel încât soluționarea acelor dosare s-a raportat la prevederile acestei legi.

O problemă care a generat necesitatea sesizării CCR a fost cea privind termenul în care poate fi formulată contestația la raportul lunar întocmit de administratorul judiciar.

Ce prevede legea?

Știrile juridice prevăd că administratorul judiciar are obligația de a depune lunar un raport în care să descrie modul în care și-a îndeplinit atribuțiile și să justifice cheltuielile efectuate cu administrarea procedurii sau pe cele efectuate din fondurile existente în averea debitorului. Regula este că acest raport se depune la dosarul cauzei și un extras al său se publică în Buletinul procedurilor de insolvență. La fiecare 120 de zile judecătorul-sindic va stabili un termen de continuare a procedurii în care administratorul judiciar va expune în sinteză măsurile efectuate în acest timp.

Împotriva măsurilor luate de administratorul-judiciar pot face contestație debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori și orice altă persoană interesată. Legea prevede că această contestație trebuie să fie înregistrată în 3 zile de la depunerea raportului lunar al administratorului judiciar.

Judecătorul-sindic va soluționa contestația în 5 zile de la înregistrarea ei, în camera de consiliu, cu citarea constestatorului, a administratorului judiciar și a comitetului creditorilor. Acesta poate să suspende executarea măsurii contestate la cererea contestatorului.

Care a fost obiectul excepției de neconstituționalitate?

 Nemulțumirea autorului excepției de neconstituționalitate se referă la momentul de la care curg cele 3 zile în care poate fi contestat raportul administratorului judiciar. Textul de lege prevede că cele 3 zile curg de la data depunerii la grefa instanței, dar, și că acest raport, se publică în Buletinul procedurilor de insolvență.

Raportul administratorului judiciar este important, pentru că prin acesta sunt afectate drepturile creditorilor, iar momentul de la care poate fi contestat nu este clar definit de legiuitor lăsând loc la interpretări. Prin modul în care a fost redactat textul de lege, acesta nu respectă dreptul persoanelor la accesul liber la justiție și la un proces echitabil.

Practic, termenul de 3 zile pentru înregistrarea contestațiilor la raportul lunar de activitate al administratorului judiciar limitează accesul la instanță. Faptul că textul de lege se raportează la data depunerii raportului la grefa instanței, face ca acesta să fie greu de cunoscut sau chiar imposibil de către cei interesați.

Știrile juridice arată că formularea în termen de 3 zile de la depunere este ambiguă, în contextul în care în același text de lege la primul alineat se prevede că raportul lunar se va depune la instanță și se va publica în Buletinul procedurilor de insolvență. În practică, instanțele rețin că, din moment ce acesta se referă la depunere, termenul de 3 zile pentru contestație ar curge exclusiv de la data depunerii raportului la dosarul de insolvență.

Autorul consideră că interpretarea și aplicarea textului de lege în sensul că cele 3 zile curg de la depunerea la dosar și nu de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență, este neconstituțional.

Ce a decis CCR?

 CCR  a pronunțat Decizia 308/2016 care a fost publicată în Monitorul Oficial 585 din 2 august 2016. CCR a observat că modul de redactare al articolului supus controlului de constituționalitate este susceptibil de a da naștere la confuzii, pentru că, în cadrul aceluiași alineat, se prevede obligația administratorului judiciar de a depune raportul lunar de activitate la dosarul cauzei și stabilește că un extras al acestuia să fie publicat în Buletinul procedurilor de insolvență.

Constituția prevede că principiul accesului liber la justiție implică adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare în care să se prescrie clar condițiile și termenele în care justițiabilii își pot exercita drepturile procesuale.

CCR consideră că prin modul în care a fost redactat textul de lege, legiuitorul și-a respectat doar formal competența de a permite accesul liber la justiție cu privire la contestarea raportului. Practic, textul de lege stabilește că pot face contestație împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar, debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori și orice altă persoană interesată fără să precizeze clar o dată precisă de la care curge termenul în care poate fi formulată aceasta.

În plus, Buletinul procedurilor de insolvență este o publicație care are ca scop publicarea citațiilor, convocărilor, notificărilor și comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanțele judecătorești, administratorul judiciar/lichidator după deschiderea procedurii insolvenței. Faptul că textul de lege în discuție a prevăzut și publicarea extrasului din raport în acest Buletin, înseamnă că s-a dorit luarea la cunoștință cu privire la posibilitatea formulării contestației. În plus, după deschiderea procedurii insolvenței, luarea efectivă la cunoștință a actelor se face prin Buletinul procedurilor de insolvență.

În concluzie, CCR admite excepția de neconstituționalitate și constată că textul de lege cu privire la momentul de la care se poate formula contestația la raportul lunar al administratorului judiciar, este neconstituțional.