O ştire mult discutată se află acum pe buzele tuturor. Cum bine ştim Serviciul Român de Informaţii a câştigat finanţare europeană pentru aparatura care îi va permite să intercepteze toate comunicaţiile din România, inclusiv mesajele private de pe reţele de socializare. Acesta a motivat că se va spori astfel viteza de căutare în bazele de date deja existente. Rapiditatea în accesarea bazelor de date este impusă ca necesitate de amenințările specifice instituțiilor de intelligence din România – terorism, migrație ilegală, crimă organizată, pentru a căror contracarare este necesară o primă reacție în timp foarte scurt.
Potrivit ştirilor juridice se susţine că proiectul are drept scop modernizarea şi eficientizarea activităților interne ale instituțiilor cu atribuții în prevenirea și combaterea fenomenelor de terorism, crimă organizată, corupție și evaziune fiscală, respectiv a instituțiilor publice beneficiare. Proiectul presupune un sistem de audit complex din punct de vedere al respectării legislației în vigoare, precum și al normelor de securitate privind accesul la datele stocate, orice interogare fiind jurnalizată automat și analizată în sensul evitării oricărei forme de abuz.
Mai multe ONG-uri trag un semnal de alarmă susţinând că se încalcă dreptul la viaţa privată. Acestea au trimis o scrisoare publică reprezentanților naționali și europeni pentru a semnala încălcări grave ale Cărții Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special Articolele 7 și 8 privind dreptul la viață privată și la protecția datelor personale în ceea ce privește proiectul câștigat de SRI pe fonduri europene prin care intenționează să cumpere software și hardware de 25 de milioane de euro pentru „consolidarea și asigurarea interoperabilității sistemelor informatice”.
Care sunt problemele indentificate ale proiectului?
Supravegherea generalizată prin agregarea bazelor de date
Proiectul își propune să aducă împreună baze de date de la majoritatea instituțiilor publice românești și să permită căutarea avansată în acestea a oricăror informații despre toți cetățenii. De exemplu, prin capitolul de „analiză comportamentală”, orice cetățean ar putea avea o fișă „de bună purtare” (constituită din informații adunate din toate bazele de date guvernamentale), inclusiv viitorii parlamentari, judecători, procurori sau antreprenori, fișe ce pot fi folosite în scopuri nelimitate. Acestea pot fi corelate cu alte informații publice (de exemplu informațiile de pe un cont de Facebook), pentru crearea de profile individuale.
Lipsa oricăror garanții și potențialul de abuz
Prin agregarea bazelor de date, orice persoană din cele peste 1000 de persoane ce vor avea acces la sistem vor avea posibilitatea să îl folosească în orice scop personal, fără a putea fi controlate efectiv sau fără ca cetățeanul să știe. De exemplu, vânzătorul unui apartament („prieten SRI”) poate să aibă informații despre potențialul financiar al cumpărătorului (ce mașină are, când a cumpărat-o, ce mașini a avut înainte, ce venituri are, ce credite etc).
Bani europeni pentru încălcarea drepturilor europene
Proiectul a fost depus pe 9.06.2016, la o zi după ce apelul pentru fondurile europene structurale a fost lansat public, și a fost aprobat foarte repede, în ciuda faptului că acesta încalcă în mod flagrant documentele constitutive ale Uniunii Europene, în speță drepturile la viața privată și la protecția datelor cu caracter personal (art. 7 și 8) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care pot fi consulatate pe portalele juridice.
SRI nu are nicio competență în domeniu
SRI nu are nicio competență în „dezvoltarea funcției de prevenție, detectare și luare de măsuri pentru reducerea redundanței plăților în zona publică”. Mai mult, anumite capitole din proiect ne indică faptul că proiectul are de fapt și un scop nedeclarat – acela de supraveghere generalizată a întregii populații. De exemplu, baza de date de recunoaștere facială cu aproximativ 50-60 de milioane de imagini frontale (gen carte de identitate sau pașaport), la care SRI are acces nelimitat și nesupus vreunui control, nu are nici o utilitate/justificare în „prevenirea fraudei”, așa cum pretinde SRI în descrierea proiectului, fiind de fapt o formă de spionare a vieții private a tuturor cetățenilor.
Ce propun ONG-urile?
Acestea propun anularea licitației și a proiectului care încalcă drepturile fundamentale, includerea în condițiile de accesare a fondurilor europene, în mod explicit, a interdicției folosirii acestora pentru încălcarea sau limitarea drepturilor cetățenilor şi dezbaterea publică a rolului exact al SRI în societatea românească.