României i-au mai rămas circa 6,9 milioane de hectare de păduri, reprezentând în jur de 27% din suprafaţa totală a ţării. Pare mult, dar suntem la coada Europei la acest capitol. Romania a pierdut într-un secol mai bine de jumătate din păduri. Şi nu se opreşte, pierdem în continuare hectare întregi în fiecare zi. Ţara noastră are şi cea mai mare suprafaţă de păduri virgine din Europa, o bogăţie naturală distrusă sistematic de despăduririle ilegale. Se încearcă protejarea acestora şi nenumărate asociaţii au tras un semnal de alarmă asupra modului haotic în care se defrişează pădurile.

Dar cu toate că ne mândrim cu cea mai întinsă suprafaţă de păduri virgine din regiune, doar 18% din ele au un oarecare statut de protecţie, prin faptul că sunt incluse în arii protejate. un procent şi mai mic se bucură de protecţie integrală. Restul, de peste 80%, nuu au nicio formă de protecţie şi sunt în pericolul de a fi distruse în mod legal.

Motivele principale pentru care pădurile virgine au supravieţuit în trecut sunt inaccesibilitatea lor şi valorea economica scăzută a lemnului provenit din arborii bătrâni. Astăzi însă, pădurile virgine sunt mai vulnerabile ca niciodată în faţa presiunilor economico-sociale.

Cererea tot mai mare de lemn pe piaţă, diversificarea formei de proprietate legată de obiectivele economice ale noilor proprietari, construcţia de noi drumuri care facilitează accesul spre pădurile până acum ferite de pericol şi avansul tehnologic al utilajelor de exploatare forestieră sunt principalele motive care ne fac să ne îngrijorăm foarte tare cu privire la şansa acestor păduri de a supravieţui în viitorul apropiat.

Ce putem face pentru a le salva?

Salvarea pădurilor virgine se poate face doar prin asigurarea statutului de protecţie integrala. Un statut pe care l-ar primi imediat ce autorităţile ar schimba încadrarea lor, din “păduri de protecţie” (în care se poate interveni şi pentru extragerea materialului lemnos) în “păduri strict protejate” şi ar accepta să ofere compensaţii celor care deţin aceste păduri şi care nu le vor mai putea valorifica.

Măsurile care au fost luate pentru protecţia pădurilor

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au emis Ordinul nr. 1417/2016 privind constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, publicat în Monitorul Oficial nr. 551/2016.

Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România este un instrument de evidenţă şi gestiune a pădurilor virgine şi cvasivirgine, aşa cum sunt definite în anexa la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România. Constituirea şi actualizarea permanentă a Catalogului se fac de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Potrivit legislaţiei, pentru constituirea Catalogului structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură transmit autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură evidenţa suprafeţelor de pădure încadrate în categoriile funcţionale păduri virgine şi păduri cvasivirgine, potrivit amenajamentelor silvice, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentului ordin. Mai mult se vor include şi suprafeţele de pădure care fac obiectul studiilor de fundamentare pentru includerea în Catalog, avizate de către Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură şi din amenajamentele silvice care se vor elabora.

Includerea în catalog va avea loc după un studiu de fundamentare

Acesta se poate realiza atât de persoane fizice cât şi de persoane juridice.  În cazul persoanelor juridice elaboratoare ale studiului de fundamentare pentru includerea în Catalog, acestea trebuie să aibă personal atestat ca şef de proiect în amenajarea pădurilor sau ca expert care certifică, din punct de vedere tehnic, calitatea lucrărilor de amenajare a pădurilor, precum şi personal care să îndeplinească cel puţin una dintre următoarele condiţii: să aibă studii superioare cu o vechime de minimum 5 ani în domeniul ştiinţelor naturii – silvicultură, ecologie, biologie şi să fie atestat în domeniul protecţiei mediului pentru evaluări de mediu; să fie cercetător ştiinţific cu minimum gradul III în domeniul ştiinţelor naturii – silvicultură, ecologie, biologie; să fie cadru didactic universitar cu specializări în domeniul silviculturii, ecologiei şi/sau biologiei.

În cazul persoanelor fizice elaboratoare ale studiului de fundamentare, acestea trebuie să facă dovada că au studii superioare în domeniul silviculturii şi că îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii: să fie atestate ca şef de proiect în amenajarea pădurilor sau ca expert; să fie cercetător ştiinţific minimum gradul III; să fie cadru didactic universitar.

Care sunt repercursiunile includerii în Catalog?

Lucrările silvotehnice se vor executa numai în baza avizului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, care atestă faptul că arboretele nu îndeplinesc criteriile şi indicatorii aprobaţi prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.397/2012, iar scoaterile definitive şi ocupările temporare din fondul forestier se fac pentru obiective de interes naţional sau care vizează siguranţa sau securitatea naţională, potrivit prevederilor legale în vigoare. Mai mult nu se emite aviz de către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru lucrări de împăduriri şi lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor.

Pădurile, universul renaşterii

Ţara noastră trebuie să păstreze ca moştenire pădurile virgine, printre puţinele de pe planetă, unde natura este intactă şi îşi urmează cursul firesc. Doar astfel ne vom putea mândri şi mai departe cu cea mai mare biodiversitate din toată Uniunea Europeană. Pentru că într-o pădure virgină pot trăi peste 13. 000 specii diferite iar delicata şi încredibila lor interdependenţă este cea care poate menţine, în continuare, un ecosistem echilibrat şi sănătos, care ne va asigura nouă, oamenilor, apa curată, aer curat şi o protecţie eficientă a solurilor.