Cererea de reabilitare judecătorească în cazul prescripţiei executării pedepsei


images (55)Orice persoană condamnată se poate reabilita cu respectarea anumitor condiţii de fond sau de formă. În ceea ce priveşte reabilitarea judecătorească persoana condamnată poate formula o cerere pe care să o adreseze instanţei prin care să solicite intervenirea reabilitării. Instanţa competentă este cea care a judecat în primă instanţă cauza în care s-a pronunţat condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fie instanţa corespunzătoare în a cărei circumscripţie domiciliază condamnatul sau în care a avut ultimul domiciliu, dacă la data introducerii cererii domiciliază în străinătate.

Mai mult, potrivit legislaţiei, în cazul prescripţiei executării pedepsei, nu poate depune cerere de reabilitare persoanele îndreptăţite, dacă lipsa executării este imputabilă persoanei condamnate.

Aceste prevederi au făcut obiectul sesizarii Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate.

Care a fost motivarea excepţiei?

Dipoziţiile de mai sus, art. 532 alin. (3) din Codul de procedură penală, condiţionează depunerea cererii de reabilitare, în cazul prescrierii executării pedepsei, de faptul ca lipsa executării să nu fie imputabilă persoanei condamnate, încalcă principiul aplicării legii penale mai favorabile şi accesul liber la justiţie. Astfel, se consideră că norma criticată, care împiedică accesul la instanţa judecătorească, deşi este inclusă în Codul de procedură penală, reprezintă o normă de drept material, care, pentru a fi conformă cu prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie, ar trebui să fie aplicabilă numai persoanelor condamnate după intrarea ei în vigoare.

Care a fost opinia Curţii?

În situaţia în care instanţa învestită cu soluţionarea cererii de reabilitare constată că pedeapsa aplicată condamnatului nu a fost executată şi a intervenit prescripţia executării pedepsei – caz în care termenul de reabilitare se calculează de la împlinirea termenului de prescripţie – va efectua demersuri pentru a stabili dacă neexecutarea pedepsei este sau nu imputabilă condamnatului, pe baza datelor solicitate de la biroul de executări penale al instanţei de executare sau prin orice alte mijloace de probă. Dacă instanţa constată că neexecutarea pedepsei aplicate este imputabilă persoanei condamnate, care s-a sustras de la executare, cererea este respinsă ca nefondată, pe motivul lipsei capacităţii procesuale active a solicitantului, fără să existe posibilitatea reiterării ei, astfel că, dacă va fi reintrodusă, indiferent la ce moment, urmează a fi din nou respinsă pe acelaşi motiv.

Prin introducerea condiţiei de fond prevăzute de art. 532 alin. (3) din Codul de procedură penală, legiuitorul a urmărit descurajarea persoanelor condamnate de a se sustrage de la executarea pedepsei aplicate, întrucât scopul executării pedepselor este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, iar persoanele care execută pedeapsa beneficiază, în acest mod, de formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială şi faţă de muncă, în vederea reintegrării în societate. Prin urmare, condiţia de fond specială instituită prin dispoziţiile de lege criticate este pe deplin justificată, prin prisma faptului că reabilitarea judecătorească reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor în anumite condiţii, potrivit politicii sale penale, nefiind de natură a aduce vreo atingere prevederilor art. 21 din Constituţie care consacră accesul liber la justiţie.

Din aceste motive a respins, ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 399/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 555/2016.

Concluzii

Ştirile juridice arată faptul că reabilitarea reprezintă instituţia juridică prin care fostul condamnat este reintegrat în societate, prin înlăturarea consecinţelor condamnării suferite, indiferent de gravitatea acesteia. Reabilitarea face să înceteze decăderile, interdicţiile şi incapacităţile care rezultă din condamnare, efectele reabilitării producându-se pentru viitor. Astfel, în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni, nu va fi atrasă starea de recidivă sau persoana va putea să beneficieze, în condiţiile legii, de instituţia renunţării la aplicarea pedepsei ori a amânării aplicării pedepsei sau a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.