În România, sezonul rece provoacă mereu… secetă în buzunare. Prețurile gazelor naturale, energiei termice și energiei electrice au crescut ca Făt-Frumos, în poveste. Veniturile cetățeanului de rând? Mai încetișor! Că atât îngăduie economia. Ce-i de făcut? Economie la energie. Sigur că „iarna nu-i ca vara”, dar nu-i normal să stai iarna îmbrăcat cu șapte cojoace precum baba Dochia, în propria casă ori în alte clădiri.
În scopul promovării măsurilor pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor, ţinându-se cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinţele de confort interior, de nivel optim, din punct de vedere al costurilor, al cerinţelor de performanţă energetică, precum şi pentru ameliorarea aspectului urbanistic al localităţilor a fost publicată Legea 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.
La rându-i, Legea 156/2016 privind aprobarea O.G. 13/2016 pentru modificarea și completarea Legii 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor a văzut lumina tiparului în „Monitorul Oficial” 543/2016. Vom trece în revistă noile prevederi!
Pentru clădirile noi sau ansamblurile de clădiri care intră în categoriile locuinţe unifamiliale, blocuri de locuinţe, birouri, edificii de învăţământ, spitale, hoteluri, restaurante, construcţii destinate activităţilor sportive, clădiri pentru servicii de comerţ, prin certificatul de urbanism eliberat de către autoritățile administrației publice locale sau județene competente, în scopul obținerii autorizației de construire, pe lângă obligativitatea respectării minimelor cerințe de performanță energetică va fi solicitată și alcătuirea unui studiu privind posibilitatea folosirii unor sisteme alternative de eficiență ridicată, în funcție de fezabilitatea lor din punct de vedere tehnic, economic, al mediului ambiant.
Cerințe și verificări…
Legea 372/2005 spune că edificiile noi, pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza autorizaţiei de construire emise începând cu 31.12.2020, vor fi clădiri al căror consum de energie este „aproape egal cu zero”. Este prevăzută și o excepţie: clădirile noi din proprietatea sau administrarea autorităţilor administraţiei publice, ce urmează a fi recepţionate în baza autorizaţiei de construire emise după 31.12.2018, vor fi clădiri al căror consum de energie este „aproape egal cu zero”.
Acum, din recentele știri juridice, reiese că pentru încadrarea în termenele prezentate mai sus – privind realizarea clădirilor noi al căror consum de energie este „aproape egal cu zero”, prin certificatul de urbanism emis de către autoritățile administrației publice locale competente în vederea dobândirii autorizației de construire, va fi solicitată încadrarea necesarului de energie al clădirilor în nivelurile existente în reglementările tehnice specifice.
Certificatul de performanţă energetică trebuie să conțină recomandări legate de diminuarea consumurilor de energie ale clădirii, cu estimarea economiei de energie prin realizarea măsurilor de sporire a performanței energetice a clădirii, fiind incluse și precizările din care pot fi obținute date mai amănunțite, de pildă rentabilitatea recomandărilor formulate sau procedura ce trebuie îndeplinită pentru aplicarea recomandărilor.
Inspectoratul de Stat în Construcţii exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale privind performanţa energetică a clădirilor şi inspecţia sistemelor de încălzire sau climatizare, în scopul realizării şi menţinerii cerinţei esenţiale de economie de energie şi izolare termică.
Din ultimele noutăți legislative rezultă că acest control vizează și verificarea afișării certificatului (de eficiență energetică) la clădirile cu o suprafață utilă totală de peste 250 mp, care sunt „clădiri de interes şi de utilitate publică” sau alte clădiri – cum ar fi cele de birouri, școlile, spitalele, hotelurile, restaurantele etc., ce intră în categoria edificiilor „des vizitate de către public”.
De asemenea, controlul se referă și la verificarea anuală, prin sondaj, a cel puțin 10% dintre certificatele și rapoartele de audit energetic, dar și dintre rapoartele de inspecție a sistemelor de încălzire și de climatizare, înscrise anual în băncile de date cu caracter specific.
Contravenții și sancțiuni
Persoana care n-a îndeplinit, în termenul ce i s-a pus la dispoziție, măsurile dispuse la un anterior control de către Inspectorat sau investitorul care nu va realiza studiul referitor la posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată, în funcţie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător, astfel fiind comisă o faptă contravențională, va trebui să scoată din buzunar de la 2500 la 5000 de lei, pentru achitarea amenzii.
Va fi sancționată cu amendă de 2500-5000 de lei și contravenția comisă prin nerespectarea de către auditor, în măsurile pe care le va recomanda, a prevederilor privind cerinţele care se aplică clădirii sau unităţii de clădire renovate, în scopul creşterii performanţei energetice globale a clădirii sau cerinţele ce se aplică şi elementelor de anvelopă aparținând anvelopei clădirii ce au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a acesteia, dacă sunt modernizate sau înlocuite.
Aidoma va fi sancționată și contravenția comisă prin nerespectarea, de către experți, în măsurile recomandate, a prevederilor legale potrivit cărora în cazul clădirilor noi şi al renovării majore a clădirilor existente, trebuie să se țină cont de cerinţele referitoare la sistemele tehnice ale clădirilor prevăzute în reglementările tehnice specifice cu privire la instalarea corectă, dimensionarea, reglarea şi controlul sistemelor tehnice, care vizează sistemele de încălzire, sistemele de producere a apei calde de consum, sistemele de climatizare sau condiţionare a aerului și sistemele de ventilare de mari dimensiuni.
O sancțiune complementară nou-introdusă!
La constatarea contravențiilor care constau în transmiterea de date și informații incomplete sau incorecte prin certificate și prin sintezele rapoartelor de audit energetic ori ale rapoartelor de inspecție a sistemelor de încălzire și climatizare, precum și a contravențiilor determinate de către întocmirea și eliberarea de certificate sau rapoarte de audit energetic ori de rapoarte de inspecție pentru care auditorul energetic și, respectiv, expertul tehnic atestat nu posedă competențe de elaborare/semnare/ștampilare și a aplicării sancțiunilor corespunzătoare de către angajații cu atribuții de control ai Inspectoratului de Stat în Construcții, Ministerul Dezvoltării Regionale, în temeiul rapoartelor Inspectoratului cu privire la activitatea de control desfășurată și măsurile dispuse, poate să dispună, prin ordin ministerial, ca sancțiune complementară, suspendarea dreptului de practică al auditorilor energetici sau al experților tehnici sancționați contravențional, pentru o perioadă de 6-12 luni, în funcție de amenzile ce s-au aplicat, precum și de gravitatea ori natura faptelor săvârșite.
Reabilitarea termică – o temă pentru vacanța de vară…
Creşterea performanţei energetice, prin proiectarea noilor clădiri cu consumuri reduse de energie şi prin reabilitarea termică a clădirilor existente, precum şi informarea corectă a proprietarilor clădirilor prin certificatul de performanţă energetică, reprezintă acţiuni de interes public major, în contextul economisirii energiei în clădiri, al îmbunătăţirii cadrului urban construit şi al ocrotirii mediului.
Ne aflăm în miez de vară. Deci este cel mai bun moment pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor. Omul chibzuit își face iarna car și vara sanie!