Lumea din care face parte ţăranul român a fost dintotdeauna bogată în obiceiuri şi tradiţii. Acestea par a fi pentru cei care le privesc din exterior, manifestări folclorice fabuloase. Pentru cei care le cunosc însemnătatea, ştiu că aceste obiceiuri şi tradiţii ascund înţelesuri profunde, despre relaţiile interumane şi despre relaţiile oamenilor cu natura. Prin astfel de manifestări, oamenii din diverse zone ale ţării, au încercat să dea însemnătate anumitor momente sau întâmplari din viaţa lor.
Din acest motiv se încearcă încurajarea şi sprijinirea menţinerii tradiţiilor şi moştenirii spirituale. Recent prin Ordinul 851/2016 publicat în Monitorul Oficial nr. 540/2016 s-a modificat anexa la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 2.112/2015 privind instituirea schemei de ajutor de minimis “Sprijin acordat pentru stimularea investiţiilor asociate conservării patrimoniului şi pentru menţinerea tradiţiilor şi moştenirii spirituale”.
Care este scopul şi în ce domenii se aplică schema de ajutor?
Scopul îl reprezintă acordarea de sprijin financiar nerambursabil pentru conservarea patrimoniului local şi a tradiţiilor în vederea stimulării activităţilor de turism rural pentru menţinerea tradiţiilor şi a moştenirii spirituale. Se doreşte sprijinirea creşterii atractivităţii zonelor rurale şi stimularea dezvoltării mediului de afaceri local.
Ştirile juridice ne indică că domeniul de aplicare vizează protejarea prin restaurare şi modernizare a obiectivelor de patrimoniu cultural de interes local, a aşezămintelor monahale, inclusiv a aşezămintelor culturale – cămine, aflate în proprietatea întreprinderii eligibile prin prezenta schemă sau care sunt utilizate pentru desfăşurarea de activităţi economice, după cum urmează: restaurarea, conservarea şi dotarea clădirilor/monumentelor din patrimoniul cultural imobil de interes local; restaurarea, conservarea şi/sau dotarea aşezămintelor monahale inclusiv construcţia, extinderea şi/sau modernizarea drumurilor de acces ale aşezămintelor monahale; modernizarea, renovarea şi/sau dotarea căminelor culturale.
Cine poate beneficia de acest ajutor?
Se acordă sprijin financiar pentru investiţiile aferente operaţiunilor generatoare de venit oricărei întreprinderi care se încadrează în următoarele categorii: comunele definite conform legislaţiei în vigoare; ONG-uri – definite conform legislaţiei în vigoare; unităţi de cult – definite conform legislaţiei în vigoare; persoane fizice autorizate/societăţi – care deţin în administrare obiective de patrimoniu cultural de utilitate publică.
De reţinut faptul că sediul social, sediul profesional şi punctul/punctele de lucru, după caz, al(e) solicitantului trebuie să fie situat(e) în spaţiul rural, activitatea desfăşurându-se în spaţiul rural.
Ce condiţii trebuie să îndeplinească beneficiarul?
Trebuie să se îndeplinescă cumulativ următoarele condiţii generale de eligibilitate: sunt întreprinderi sau întreprinderi unice; nu se află în procedură de executare silită pentru plata unor datorii fiscale şi nefiscale şi nici nu au popriri pe conturile bancare; nu se află în procedură de închidere operaţională, dizolvare, lichidare sau administrare specială; nu sunt supuşi unei proceduri de insolvenţă şi nici nu îndeplinesc criteriile prevăzute de lege pentru a fi supuşi unei proceduri de insolvenţă colectivă la cererea creditorilor lor; nu se află în incapacitate de plată;
suma ajutoarelor de minimis de care au beneficiat într-o perioadă de 3 ani fiscali (2 ani fiscali anteriori plus anul curent) nu depăşeşte echivalentul în lei a 200.000 euro; nu sunt firme împotriva cărora a fost emisă o decizie de recuperare a unui ajutor de stat, dacă această decizie de recuperare nu a fost deja executată; solicitantul trebuie să demonstreze capacitatea de a asigura cofinanţarea investiţiei, din surse proprii sau atrase, neafectate de elemente de ajutor de stat.
Trebuie să avem în vedere faptul că beneficiarul de ajutor în cadrul prezentei scheme trebuie să facă dovada unei contribuţii financiare din surse proprii sau atrase, neafectată de elemente de ajutor de stat, de minimum 20% din totalul cheltuielilor eligibile necesare pregătirii şi implementării proiectului.
Concluzii
Este firesc să încercăm să ne apărăm tradiţiile şi să le păstrăm vii. Tradiţiile românilor sunt comori ce nu ar trebui uitate sau părăsite şi nici schimbate prin troc cu alte obiceiuri importate din alte ţări. Ele sunt ale noastre, ne caracterizează, ne definesc şi prin ele ne simţim mai bogaţi, mai altfel decât alţii. Aceste tradiţii ne fac mai “exotici” în ochii europenilor şi altor naţii, putem fi subiect de discuţii şi de laudă, de aprecieri cu semnul mirării.