La 20 iulie, plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere Sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. II pct. 1, pct. 5 şi pct. 15 din Legea pentru completarea OUG nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995.

Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. II pct. 1, pct. 5 şi pct. 15 din Legea pentru completarea OUG nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 sunt neconstituţionale.

Cu privire la neconstituţionalitatea referitoare la art. II pct. 1 din legea examinată, Curtea a reţinut că încalcă valori fundamentale, ocrotite de Codul penal, valori de rang constituţional, precum statul de drept, democraţia, respectarea Constituţiei şi a legilor, care sunt consacrate prin art. 1 alin. (3) şi (5) din Legea fundamentală.

Cu privire la neconstituţionalitatea art. II pct. 5 din legea examinată, Curtea a reţinut că normele introduse prin art.13^1 din Legea nr. 36/1995 nu răspund exigenţelor de previzibilitate, în condițiile în care nu sunt reglementate sau sunt reglementate lacunar ori confuz următoarele aspecte: domeniul de aplicare, condițiile de admisibilitate, procedura efectivă de emitere a titlului executoriu, modalitățile de garantare a dreptului la apărare a debitorului. Dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5), art. 24 şi art. 44.

Cu privire la neconstituţionalitatea art. II pct. 15 din legea examinată, Curtea a reţinut că dispoziţiile criticate încalcă prevederile art. 16 din Constituţie, întrucât prin modificarea operată stabileşte, pe de o parte, discriminări între persoane aflate în situaţii juridice identice, şi, pe de altă parte, privilegii pentru persoane care exercită atribuţii de autoritate publică, lipsind de efecte juridice o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare.