Alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin a primit mai multe obiecţii şi nu puţini au fost cei care au considerat că aceste dispoziţii nu sunt constituţionale iar alegerea dintr-un singur tur al primarului nu reprezintă vocea majorităţii cetăţenilor deoarece dacă am compara numărul de voturi primite de primul candidat cu numărul de voturi primite de ceilalţi candidaţi este clar că nu avem o majoritate.

Din aceste considerente a fost sesizată Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 101 alin. 2) din Legea nr. 115/2016 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial nr. 349/2015.

Cum a motivat autorul excepţia?

Legea permite alegerea primarului în două tururi însă acesta nu se organizează decât în caz de balotaj, la două săptămâni de la primul tur. Ceea ce se contestă este majoritatea cu care se alege primarul, în speţă majoritatea relativă care determină apoi aproape automat şi numărul de tururi. S-a dorit să se decidă în ce măsură primarul astfel ales este organ reprezentativ, în sensul cerut de articolul 2 din Constituţie, câtă vreme dacă nu obţine măcar 50% plus unu din voturile exprimate, majoritatea se află de fapt în partea cealaltă la cei care nu l-au votat.

Mai mult se consideră că legiuitorului nu-i este permis să stabilească în mod discreţionar ce este şi ce nu este reprezentativ pentru o comunitate, pentru electorat, pentru că altminteri ne-am plasa în plin arbitrariu. Legiuitorul trebuie să ofere fie explicit (prin expunerea de motive la lege), fie implicit (prin propria jurisprudenţă de reglementare) acel criteriu obiectiv în funcţie de care o alegere este reprezentativă sau nu. Cu alte cuvinte, trebuie să furnizeze un prag de reprezentativitate, semnificând o cifră peste care rezultatul unui vot este reprezentativ şi sub care acesta este lipsit de reprezentativitate.

Ce a hotărât Curtea Constituţională?

Judecătorii CCR au respins ca inadmisibilă excepţia prin Decizia nr. 354/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 537/2016. Excepţia privind neconstituţionalitatea actului normativ a fost respinsă pe motiv că cel care a invocat această excepţie nu avea calitatea de candidat la scrutinul din 5 iunie.

Nu se poate ignora condiţia “interesului procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate” în cazul unei persoane care, în speţă, nu îndeplineşte condiţiile pentru înregistrarea candidaturii la alegerile pentru funcţia de primar, deci nu îndeplineşte condiţia de a participa la etapa alegerilor, de natură a-i conferi calitatea de a contesta modul de organizare şi desfăşurare a acestora.

Concluzii

Potrivit ştirilor juridice şi sondajelor realizate peste 50% dintre români consideră că primarul ar trebui ales într-un singur tur de scrutin. Cu toţii ştim ce implică din punct de vedere financiar organizarea alegerilor şi faptul că acestea sunt suportate din bugetul statului, acest fiind şi motivul pentru care opinia românilor este una pozitivă.