O societate nu poate fi, pe termen mediu sau lung, mai bună decât sistemul său de educaţie. Astfel, o societate, o naţiune poate să fie performantă sau neperformantă în funcţie de sistemul său de educaţie, care are, în realitate, cel mai mare impact asupra viitorului unei naţiuni.

Radiografia sistemului universitar arată o situaţie dezastruoasă a calităţii universităţilor şi, în mod paradoxal, deşi numărul de studenţi a scăzut dramatic, numărul de universităţi a crescut. Mai mult, competitivitatea învăţământului superior românesc este caracterizată şi de fluxurile studenţilor internaţionali. România are fluxuri nete negative, ceea ce înseamnă că numărul studenţilor români care pleacă la studii în străinatate este mai mare decât numărul studenţilor străini care apelează la serviciile educaţionale din România.

Recent, în legislaţia românescă, a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 493/2016, Ordinul nr. 3855/2016 privind aprobarea Metodologiei de primire la studii şi şcolarizare a cetăţenilor străini în unităţile de învăţământ preuniversitar/instituţiile de învăţământ superior de stat şi particular acreditate, în anul şcolar/universitar 2016 – 2017.

Acesta defineşte cetăţenii străini ca persoane care nu au cetăţenie română sau cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, precum nici cetăţenii care solicită sau au dobândit o formă de protecţie în România sau apatrizii a căror şedere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii.

Care sunt condiţiile pentru a se înmatricula?

Se poate alege limba în care să aibă loc studiile, însă în cazul în care se alege limba română trebuie îndeplinite unele condiţii. La programele de studii în care procesul de învăţământ se desfăşoară în limba română, admiterea este condiţionată de dobândirea cunoştinţelor necesare de limba română. Cetăţenii străini pot fi înscrişi la studii universitare în limba română după absolvirea anului pregătitor, în cadrul căruia îşi însuşesc cunoştinţele necesare de limba română la nivel B 2.

Potrivit ştirilor juridice, sunt exceptate de la obligaţia de a prezenta atestatul de absolvire a cursului de iniţiere persoanele care prezintă acte de studii româneşti (diplome şi certificate) sau acte de studii, situaţii şcolare atestând cel puţin 4 ani de studii consecutivi urmaţi, în limba română, într-o unitate şcolară din sistemul naţional din România, persoanele care prezintă certificate sau atestate de competenţă lingvistică nivel minim B2, după caz, eliberate de Institutul Limbii Române, precum şi persoanele care, în vederea înscrierii în învăţământul preuniversitar, participă la sesiunea de evaluare a competenţelor lingvistice conform reglementărilor legale în vigoare.

Ce trebuie să cuprindă dosarul de înscriere?

Dosarul elevului pentru înscrierea la cursurile universitare conţine următoare documente:

• certificatul de naştere – copie şi traducere legalizată;
• copie de pe actul care atestă domiciliul stabil în străinătate;
• copie de pe paşaport;
• cererea pentru eliberarea scrisorii de acceptare la studii prevăzută în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta metodologie, completată la toate rubricile, în două exemplare;
• copie şi traducere legalizată a diplomei de bacalaureat sau echivalentul acesteia, autentificată de către autorităţile de resort din ţara emitentă;
• copie şi traducere legalizată a adeverinţei care atestă promovarea examenului de bacalaureat pentru absolvenţii anului curent;
• foile matricole – copii şi traduceri legalizate, aferente studiilor efectuate;
• atestatul de absolvire a anului de limbă română sau certificatul de competenţă lingvistică, după caz;
• certificatul medical (într-o limbă de circulaţie internaţională) care să ateste faptul că persoana care urmează să se înscrie la studii nu suferă de boli contagioase ori alte afecţiuni incompatibile cu viitoarea profesie.

Trebuie să specificăm faptul că dosarele sunt diferite în funcţie de forma studiilor urmate: liceal, universitar, rezidenţiat, master, doctorat.

Care sunt beneficiile acordate?

Elevii străini beneficiază de:

• finanţarea cheltuielilor de şcolarizare pentru cursul de iniţiere de limba română, după caz, pentru învăţământul obligatoriu;
• finanţarea cheltuielilor de şcolarizare pe durata învăţământului obligatoriu;
• asistenţă medicală gratuită în caz de urgenţe medico – chirurgicale şi boli cu potenţial endemoepidemic, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare;
• tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic, conform prevederilor legale în vigoare.

Obligaţiile pe care trebuie să le respecte cetăţenii străini

Potrivit legislaţiei, cetăţenii străini au următoarele obligaţii: să respecte Constituţia României şi legile statului român; să respecte regulamentul intern al unităţii de învăţământ preuniversitar/instituţiei de învăţământ superior acreditate în care îşi desfăşoară activitatea şi să respecte prevederile prezentei metodologii.

Concluzii

Deşi sistemul românesc de învăţământ este criticat, numărul de studenţi străini este mulţumitor. Suntem conştienţi de faptul că după finalizarea studiilor o mare parte dintre aceştia vor profesa în ţara de origine, puţini sunt cei care aleg să se stabilească în România şi să îşi formeze o carieră la noi. Cel mai grav lucru este că o mare parte dintre elevii şi studenţii români după finalizarea studiilor aleg să îşi înceapă o carieră în altă ţară, ceea ce nu face din sistemul românesc de învăţământ decât o fabrică de diplome.