Istoria Consiliului Superior al Magistraturii începe în 1909 când acesta a fost înființat în România și avea rolul de a confirma, numi și avansa magistrații, de a judeca infracțiunile săvârșite de aceștia în exercitarea profesiei. La început, CSM avea ca  membri 3 judecători și un supleant de la Curtea de Casație, 2 judecători și un supleant de la Curtea de Apel București, inspectorul curților de apel sau în lipsa lui, un al patrulea membru ales de Curtea de Casație privind probleme ce vizau Curtea de Casație și curțile de apel, un inspector al tribunalelor desemnat de ministru și un delegat al Ministerului de Justiție. În 1952, CSM a fost desființat și a reapărut în viața publică în 1991.

Atribuțiile sale actuale sunt similare cu cele inițiale, în sensul că CSM propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor, îi recrutează, promovează, transferă, detașează, sancționează disciplinar și îi eliberează din funcție. În plus, se ocupă și de formarea inițială și continuă a magistraților prin coordonarea Institutului Național al Magistraturii și a Școlii Naționale de Grefieri.

Textul de lege care a generat sesizarea CCR pentru a se pronunța asupra constituționalității sale se referă la faptul că durata mandatului membrilor aleși ai CSM este de 6 ani fără posibilitatea reînvestirii.

 Care a fost motivarea excepției de neconstituționalitate?

CSM este un organism cu mandat colectiv, astfel încât mandatul membrilor expiră la împlinirea celor 6 ani, adică la aceeași dată pentru toți membrii CSM. CSM este alcătuit din 19 membri: 9 judecători și 5 procurori aleși de adunările generale ale magistraților, 2 reprezentanți ai societății civile, aleși de Senat și 3 membri de drept (ministrul justiției, președintele ÎCCJ și procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ).

În 2016 Plenul CSM a dispus declanșarea procedurii de alegere doar pentru 6 membri ai Consiliului pe baza modificării de către Senat a unor hotărâri ale CSM. Astfel, Senatul a decis că fiecare membru al CSM a fost validat pe un mandat de 6 ani care va curge individual, independent de mandatele celorlalți membri, iar nu pe restul de mandat rămas până la împlinirea termenului de 6 ani.

Autorul excepției consideră că acest mod de interpretare este neconstituțional, pentru că interpretează că membrul ales în locul unui membru căruia i-a încetat mandatul anterior expirării duratei sale ar beneficia de un mandat întreg, de 6 ani, independent de mandatul consiliului în care a fost ales. CCR a fost sesizată să interpreteze în contextul descris cum se va aplica acest text de lege.

Ce a decis CCR?

CCR a pronunțat Decizia 374/2016 care a fost publicată în Monitorul Oficial 504 din 5 iulie 2016. Știrile juridice arată că dispozițiile Constituției sunt imperative și obligatorii pentru toată lumea, inclusiv pentru Parlament care nu poate ( fără să încalce legea fundamentală a țării ) să micșoreze durata mandatului membrilor CSM.

Membri CSM sunt aleși pe durata mandatului, prin vot direct, secret și liber exprimat și, în realizarea mandatului lor, au o serie de drepturi și obligații stabilite prin Constituție și prin lege organică. În Constituție este stabilită durata mandatului CSM ca organism colegial fără să se facă referire la mandate individuale, exercitate autonom de fiecare membru în parte. Astfel, CSM se reînnoiește din 6 în 6 ani în ceea ce privește membrii aleși.

CSM alcătuiește lista finală cu magistrații care candidează și o trimite la Senat care validează lista. Practic, procedura de alegere a CSM este unitară și are loc simultan pentru toate categoriile de judecători și procurori în funcție de instanțele sau parchetele corespunzătoare.

În 15 zile de la publicarea hotărârii Senatului privind validarea și alegerea membrilor CSM, președintele ÎCCJ convoacă membrii CSM în ședința de constituire. Momentul de constituire al CSM nu poate fi mai târziu de cele 15 zile  de la data publicării în Monitorul Oficial a hotărârii Senatului. Dacă s-ar pleca de la ideea de alegere individuală a membrilor Consiliului s-ar crea un decalaj, astfel încât nu s-ar putea identifica momentul în care să se poată organiza o ședință de constituire a CSM.

În cazul de față Senatul a interpretat diferit textul de lege și a considerat că fiecare membru al CSM este validat pe un mandat întreg de 6 ani care va curge individual independent de mandatele celorlalți membri. Ca urmare a hotărârii Senatului, Plenul CSM a declanșat alegerea doar pentru 6 membri al Consiliului. Pentru ceilalți membri mandatul continuă să curgă până la împlinirea celor 6 ani, dată care diferă de la persoană la persoană, în funcție de data validării sau alegerii în calitatea de membru al Consiliului.

Față de modul în care a fost redactat textul de lege supus analizei și față de situația concretă în care a fost ridicată, CCR urmează să admită excepția de neconstituționalitate și să constate că dispozițiile legale  sunt constituționale în măsura în care persoana aleasă pentru ocuparea unui loc vacant își exercită calitatea de membru al CSM pentru restul de mandat rămas până la expirarea termenului de 6 ani.

Statutul membrilor CSM

Aceștia au calitatea de demnitar. Calitatea de reprezentant al societății civile al celui ales membru în CSM este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, ales local, funcționar public, judecător sau procuror în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc în exercițiu.