„Munții noștri aur poartă,/Noi cerșim din poartă-n poartă.”  (O.Goga) La această situație s-a ajuns în zilele noastre, pentru că am asistat nepăsători cum pădurile noastre și bogățiile acestora au fost prăduite. Astfel, s-a ajuns ca  în prezent în România să se piardă 3 ha de pădure pe oră și să se înregistreze 62 de cazuri de tăieri ilegale zilnic. În acest mod România pierde anual 8,8 milioane de metri cubi de lemn.

În istoria noastră, codrul a fost considerat frate cu românul, însă, azi este văzut doar ca o sursă de venit pentru cei care doresc să se îmbogățească prin orice mijloace fără să le pese că faptele lor aduc atingere siguranței naționale și sunt un atentat la mediul înconjurător. „Pădurile defrișate/Mă obligă să susțin,/Codrul cu românu-i frate/Precum Abel cu Cain !”  (Dumitru Monacu)

Autoritățile au încercat de-a lungul vremii să înființeze o serie de entități care să monitorizeze situația tăierilor ilegale și să încerce  să le stopeze prinzându-i pe făptuitori. Din păcate, aceste demersuri au eșuat și, deși pădurile s-au împuținat, a continuat să se fure ca în codru.

Nepăsarea celor puși să păzească pădurile, mă face să cred că situația actuală din România este că „de rupi din codru-o rămurea,/Îi pasă codrului de ea/Că pădurarului, în…cot/Când taie hoții codrul tot.”  (Gheorghe Băcneanu) Situația alarmantă a dus la necesitatea de a se adopta prin Ordinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 456/2016 aprobarea regulamentului de organizare și funcționare al Gărzilor forestiere. Acest ordin a fost publicat în Monitorul Oficial 262 din 7 aprilie 2016.

Garda Forestieră, “DNA-ul pădurilor”

Pentru că până acum au fost puși lupii paznici la oi, s-a ajuns în situația de a fi necesară crearea unei structuri formate din persoane calificate care să oprească furturile și defrișările din pădurile patriei. Aceste Gărzi forestiere au personalitate juridică, funcționează în subordinea autorității publice centrale care răspunde pentru silvicultură. Ele vor fi finanțate integral de la bugetul de stat urmând să aibă atribuții în implementarea și controlul aplicării regimului silvic și cinegetic în fondul forestier național și în vegetația forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier național, precum și de monitorizare și de control.

Pentru a putea aduce la îndeplinire atribuțiile ce îi revin, Garda forestieră de pe teritoriul fiecărui județ va cuprinde personal tehnic de specialitate și cu pregătire în domeniul economic și juridic. Fiecare Gardă forestieră va avea un compartiment de audit public intern, o direcție de implementare și avizare, o direcție de control al regimului silvic și cinegetic, fiecare dintre cele două direcții fiind condusă de un director, funcționar public, cu studii superioare în domeniul silviculturii. În plus, va exista și serviciul financiar-contabil, juridic și administrativ, condus de un șef serviciu, funcționar public cu studii superioare de specialitate în domeniul economic.

Știrile juridice arată că fiecare Gardă este condusă de un inspector-șef, funcționar public cu studii superioare de specialitate în domeniul silviculturii. El este șeful structurii de securitate de la nivelul Gărzii și are atribuții de management al activităților de control, silvicultură și cinegetice.

Ce atribuții au compartimentele din cadrul Gărzii forestiere?

Compartimentul de audit public intern funcționează în subordinea inspectorului-șef și auditează cel puțin o dată la 2 ani angajamentele bugetare și legale din care derivă obligații de plată, plățile asumate prin aceste angajamente, gajarea, gestionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului aflate în proprietate sau administrare, sistemul contabil, cel de luare a deciziilor și cel informatic.

Direcția implementare și avizare este condusă de un director și se ocupă de implementarea și avizarea activității de silvicultură: monitorizează lucrările tehnico-economice în fondul forestier național, amenajează pădurile, elaborează inventarul forestier, acordă consultanță și asistență de specialitate, previne și gestionează situațiile de urgență și se ocupă de programe de finanțare pentru creșterea suprafețelor de pădure și programe finanțate de UE.

Direcția de control al regimului silvic și activității cinegetice este condusă de un director și monitorizează, inspectează și controlează activitățile silvice desfășurate de persoane fizice sau juridice, modul de aplicare a normelor tehnice în domeniul pădurilor, constată contravențiile și infracțiunile silvice.

Serviciul financiar-contabil, juridic și administrativ este condus de un șef serviciu și cuprinde compartimentul financiar-contabilitate, investiții și achiziții, resurse umane, comunicare și relații mass-media, registratură/arhivă, patrimoniu, administrativ și cel juridic.

Noi locuri de muncă

Prin înființarea acestei noi structuri s-au creat aproximativ 671 de locuri de muncă din care 545 de posturi pentru personal silvic cu atribuții de control și implementare și 72 de posturi pentru persoane cu atribuții auxiliare domeniului (18 pentru cei cu pregătire juridică, 18 pentru pregătire economică și 36 de posturi pentru atribuții în resurse umane, administrativ, investiții, achiziții). Rețineți că numărul minim de posturi pentru o Gardă este de 40.

Salariile sunt atractive tocmai în ideea ca cei puși să stopeze defrișările și furturile din păduri să nu fie tentați să închidă ochii în fața ilegalităților.

Stop defrișărilor!

Sper ca acest nou demers să aibă succes și noua structură să oprească jaful la drumul mare care are loc în pădurile din România. Sper să nu ajungem să vedem partea pozitivă a furturilor masive din păduri așa cum este descrisă de Goran Mrakic „există și un aspect bun în defrișările masive; nu se va mai fura ca în codru.”