Mulți adolescenți în dorința de a gusta din viață uită să facă distincție între ceea ce este legal și ce este ilegal și ajung să plătească pentru teribilismul lor cu dosar penal. Cauzele teribilismului lor pot fi generate de temperament și de anturaj. Deși zilnic apar exemple despre cum nu ar trebui să se comporte, totuși mulți dintre ei ignoră aceste avertismente și plătesc scump pentru faptele lor.

S-a constatat că multe dintre faptele pedepsite de legea penală sunt săvârșite în timpul minorității, fapt ce determină anumite particularități de care  se ține cont atât la stabilirea tipului de pedeapsă, cât și la durata acesteia.

Caz practic

În noiembrie 2013 N.D.F. a condus autoturismul mamei sale N.D.E., fără acordul acesteia, pe drumurile publice. N.D.F. avea 17 ani și nu poseda carent de conducere. Instanța a aplicat legea penală mai favorabilă adică noul Cod penal care prevede aplicarea față de minor a unei măsuri educative.

În martie 2015 instanța a constatat că în 2014 inculpatului îi fusese aplicată măsura asistării zilnice pentru o perioadă de 4 luni pentru săvârșirea infracțiunii de furt. Această măsură a fost pusă în executare în perioada iunie 2014 – octombrie 2014, astfel încât la data la care a fost judecat pentru că a condus un autovehicul fără permis, măsura educativă dispusă anterior era executată integral.

Având în vedere că ne aflăm în fața unui concurs de infracțiuni săvârșit în timpul minorității, instanța a decis măsura educativă a internării într-un centru educativ timp de un an pentru conducerea fără permis a unui autovehicul, precum și pentru săvârșirea infracțiunii de furt pentru care s-a dispus măsura asistării zilnice.

Instanța a considerat că fapta de a conduce fără permis este concurentă cu fapta de furt calificat, astfel încât o măsură neprivativă de libertate nu este suficientă pentru reeducarea inculpatului, drept pentru care a decis internarea sa într-un centru educativ.

Împotriva acestei sentințe inculpatul N.D.F. a declarat apel și în cadrul apelului a fost sesizată ÎCCJ pentru a clarifica ce se întâmplă dacă un inculpat minor săvârșește, în timpul minorității, un concurs de infracțiuni și, ulterior, este trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor din cadrul concursului, prin rechizitorii distincte ținând cont că pentru una dintre infracțiuni i s-a aplicat o măsură educativă neprivativă de libertate pe care a executat-o integral înainte de a fi trimis în judecată și pentru celelalte infracțiuni din cadrul concursului.

Întrebarea adresată ÎCCJ este: ce se întâmplă într-o astfel de situație cu durata măsurii educative deja executate, se va scădea din durata noii măsuri educative aplicate pentru tot concursul de infracțiuni sau se va dispune executarea integrală a noii măsuri educative, atât în cazul aplicării unei măsuri educative neprivative de libertate, cât și în cazul unei măsuri privative de libertate?

Care a fost opinia instanțelor de judecată?

Știrile juridice arată că majoritatea instanțelor de judecată au considerat că durata măsurii educative deja executate nu se scade din durata măsurii educative aplicate pentru întreg concursul de infracțiuni. Se va executa integral noua măsură educativă aplicată pentru tot concursul de infracțiuni, atât în cazul aplicării unei măsuri educative neprivative de libertate, cât și în cazul aplicării unei măsuri privative de libertate. Rațiunea acestei soluții este că în Codul de procedură penală nu este nicio dispoziție în sensul deducerii duratei măsurii educative deja executate.

Au fost și instanțe care au apreciat că durata măsurii educative deja executate, indiferent dacă a fost privativă sau neprivativă de libertate, trebuie scăzută din durata noii măsuri educative aplicate în cazul concursului de infracțiuni.

Ce a decis ÎCCJ?

ÎCCJ a analizat problema de drept cu care a fost sesizată și a pronunțat Decizia 2/2016 care a fost publicată în Monitorul Oficial 192 din 15 martie 2016. ÎCCJ a verificat prevederile legii penale în materie și a constatat că nu se poate aplica o pedeapsă sau nu se poate lua o măsură educativă sau de siguranță dacă aceasta nu era prevăzută de legea penală la data comiterii faptei.

În cazul concursului de infracțiuni săvârșite în timpul minorității se stabilește și se ia o singură măsură educativă. Regula este că, față de minor, se ia o măsură educativă neprivativă de libertate. Rețineți că în cazul minorului care a săvârșit o infracțiune se poate lua o măsură educativă privativă de libertate dacă a mai săvârșit o infracțiune pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată sau a cărei executare a început înainte de comiterea infracțiunii pentru care este judecat și atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoare de la 7 ani sau mai mare sau detenția pe viață.

Vechiul Cod penal permitea în cazul infracțiunilor comise de minori și aplicarea de pedepse. Noul Cod penal consacră principiul aplicării unei singure măsuri educative pentru tot concursul de infracțiuni.

În concluzie, ÎCCJ consideră că, în cazul concursului de infracțiuni săvârșite în timpul minorității, judecate separat, durata măsurii educative neprivative de libertate, dispusă pentru o infracțiune concurentă și executată, nu se scade din durata măsurii educative neprivative sau privative de libertate. Instanța va stabili mental măsura educativă pe care ar lua-o pentru tot concursul de infracțiuni dacă nu s-ar fi executat nimic anterior pentru o faptă concurentă, urmând să analizeze în ce măsură sancțiunea executată ar putea influența pedeapsa finală.

Scopul pedepsei

Actualul Cod penal este mult mai permisiv în ceea ce privește pedepsirea infracțiunilor săvârșite de minori, în sensul că legiuitorul a decis că acestora li se pot aplica doar măsuri educative privative sau neprivative de libertate. Scopul aplicării unor pedepse mai blânde este acela de a încuraja reintegrarea socială a minorilor și de a-i face să conștientizeze, pentru că „a pedepsi trebuie să însemne totdeauna a îndrepta.”  (Nicolae Iorga)