„Sănătatea face banii și banii fac sănătatea”, grăiește proverbul născocit de un român al cărui nume s-a rătăcit prin hățișurile uitării. „Necazul e când nu ai suficient nici dintr-una, nici din cealaltă”, va zice contemporanul ostenit să umble din spital în spital, cheltuindu-și bruma de gologani pe tratamente.

Un recent act normativ a fost emis în scopul remedierii unor lacune legislative care amenințau să creeze severe dificultăți taman unora dintre cetățenii care au frecvent nevoie de servicii medicale. Este vorba despre OUG 5/2016 pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în „Monitorul oficial” 189/2016.

 

Știri juridice de ultimă oră

Din recentele noutăți din contabilitate rezultă că s-a considerat necesară crearea grabnică a cadrului legal pentru asigurarea persoanelor fizice cu venituri lunare din pensii mai mici sau egale cu valoarea unui punct de pensie, cu suportarea contribuţiei de la bugetul de stat. Neadoptarea rapidă a recentelor măsuri ar fi putut duce la neasigurarea pensionarilor cu venituri lunare din pensii situate între 740 lei şi 872 lei.

Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii prevedea, până acum, că printre alte categorii de persoane care sunt asigurate atâta vreme cât persistă anumite situații particulare, „cu plata contribuției din alte surse”, se numără și pensionarii cu venituri din pensii mai mici de 740 lei. Acum prevederea a fost modificată.

Astfel, vor fi asigurate cu plata contribuției „din alte surse” persoanele fizice ale căror venituri lunare din pensii sunt mai mici sau egale cu valoarea unui punct de pensie stabilit pentru anul fiscal în cauză (întregită prin rotunjire în plus la un leu).

De acum, contribuția pentru asigurările sociale de sănătate va fi datorată de către persoanele fizice cu venituri lunare din pensii al căror cuantum depăşeşte valoarea punctului de pensie stabilit pentru anul fiscal respectiv (întregită prin rotunjire în plus la un leu), socotită conform Codului fiscal. Până mai deunăzi, CASS era datorată de către persoanele ale căror pensii depășeau valoarea de 740 de lei.

Prevederea nouă este clară. Mai puțin clar este cum de românii trebuie să cotizeze „la sănătate” și după pensionare, dacă au pensii „mai mari”. Oare n-au cotizat decenii întregi, practic întreaga lor perioadă activă profesional?

 

Cine achită coplata?

Aceeași lege privind reforma în domeniul sănătăţii indică toate categoriile de asigurați care beneficiază de scutirea de la coplată. Printre acești asigurați se numără copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de 18-26 de ani, dacă sunt elevi, absolvenţi de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenicii sau studenţii, de nu realizează venituri din muncă, precum și bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate (dacă nu realizează venituri).

În aceeași tagmă erau introduși până recent și „pensionarii cu venituri numai din pensii de până la 740 lei pe lună”. Fără ca această categorie să aibă în vreun fel de suferit (legiuitorul fiindu-i favorabil), litera legii s-a schimbat, în sensul că în categoria scutiților de la coplată se vor număra toate persoanele fizice care capătă venituri lunare doar din pensii al căror cuantum ajunge până la valoarea unui punct de pensie stabilit pentru anul fiscal, întregită prin rotunjire în plus la un leu.

 

Schimbarea medicului de familie

Orice asigurat beneficiază de pachetul de servicii de bază în caz de boală sau de accident, din prima zi de îmbolnăvire sau de la data accidentului şi până la vindecare, în condiţiile stabilite de către Legea privind reforma în domeniul sănătății, de contractul-cadru şi normele de aplicare.

Știm deja că orice asigurat deține dreptul de a-și alege furnizorul de servicii medicale, casa de asigurări de sănătate, precum și dreptul de a figura pe lista unui medic de familie.

Unii asigurați au motive (dintre cele mai serioase, desigur) să schimbe medicul de familie înainte de-a se isprăvi termenul de 6 luni de la înscriere. Cadrul legal a fost modificat pentru ca și acești români să obțină un acces adecvat la serviciile medicale oferite de către sistemul de sănătate.

Conform ultimelor noutăți legislative, asiguratul va putea să îşi schimbe medicul de familie pe care l-a ales numai după expirarea a cel puţin 6 luni de la data înscrierii pe listele acestuia, cu excepţia situaţiilor prevăzute în Contractul-cadru.

 

Dovedirea calității de asigurat. Instrumente

Până acum, emiterea cardului european nu putea fi refuzată de casa de asigurări de sănătate decât în situaţia în care asiguratul nu făcea dovada plăţii la zi a CASS. Actualmente, emiterea cardului european poate fi refuzată de casa de asigurări de sănătate doar dacă persoana care-l solicită nu-și poate dovedi calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate potrivit legii.

Anterior, perioada de valabilitate a cardului european era stabilită așa încât să acopere perioada de timp necesară şederii temporare, dar nu putea depăşi 6 luni de la data emiterii. Pe viitor, perioada de valabilitate a cardului european va fi de un an, începând cu data emiterii sale.

Conform unor știri juridice de ultimă oră, cardul naţional de asigurări sociale de sănătate se emite, ca instrument, în vederea dovedirii prin mijlocirea platformei informatice din asigurările de sănătate, a calităţii de (ne)asigurat a persoanei, dar şi ca instrument în procesul de validare a serviciilor medicale, medicamentelor sau dispozitivelor medicale decontate din Fond.

Spre uzul acelor persoane ce refuză explicit primirea cardului naţional pentru dovedirea calităţii de asigurat din motive de conştiinţă sau religioase, va fi emisă o adeverinţă de asigurat.

Adeverinţa constituie un instrument prin care e atestată calitatea de asigurat, are o valabilitate de 3 luni de la data eliberării și se eliberează spre folosul cetățenilor ce refuză din motive subiective să primească cardul naţional de asigurări sociale de sănătate. Modelul adeverinței de asigurat se stabilește prin ordin al preşedintelui CNAS.

Din păcate, sistemul medical românesc nu prea debordează de sănătate. E istovit de la reformele fără cap și coadă. Geme, slăbit de subfinanțare. Poartă, precum un Sisif cu mers șchiopătat, poverile acumulate în lungii ani de management defectuos.

Oare să nu merităm un sistem medical mai bun de atât? Deocamdată avem… ceea ce se vede prin spitale. Și încă e bine, comparativ cu ceea ce au alte state. Totuși, nutrim speranța însănătoșirii depline a sistemului medical românesc. Primul semn de vindecare? Va fi încetarea exodului medicilor și al cadrelor medicale către alte țări!