De la Winston Churchill ne-a rămas, printre altele, și afirmația că ”responsabilitatea este un preț al măreției”. Însă chiar și fără a urmări făurirea unui destin măreț, responsabilitatea te va însoți pretutindeni, zi de zi, fie că ești conștient de prezența sa, fie că nu. Pe tărâmul economic, există posibilități legale de angajare limitată a răspunderii – în sens patrimonial, dar se pare că, până la urmă, fiecare plătește pentru tot ceea ce a făcut, însă și pentru ceea ce ar fi trebuit să facă dar… nu s-a obosit.
În urma unui demers realizat de către Curtea de Apel București, în atenția Înaltei Curți de Casație și Justiție a intrat o chestiune ce prezintă un interes aparte. Și anume dacă întreprinderea individuală, ca persoană juridică lipsită de personalitate juridică, poate avea calitatea de subiect activ al unei infracțiuni comise în realizarea propriului obiect de activitate.
Să prezentăm faptele. Acum 3 ani, o întreprindere individuală a desfășurat acte de complicitate materială la utilizarea de documente false în vederea obținerii nejustificate a unor fonduri europene, prin încheierea unui contract de finanțare. Astfel, în contul întreprinderii au intrat peste 85000 de lei.
Curtea de Apel București a fost învestită pentru a soluționa apelurile formulate de către întreprinderea individuală NSB și de către inculpații NGD și NSB contra unei sentințe penale datând din primăvara anului trecut și pronunțată la tribunal, în urma căreia persoana juridică era condamnată la achitarea unei amenzi penale consistente, de 45000 lei, dar și la pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice și a afișării hotărârii de condamnare.
Sub aspect penal, aceasta n-a fost totul. Stabilindu-li-se gradul de vinovăție în justiție, inculpații NSB și NGD au primit, fiecare, câte doi ani de închisoare, plus pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi. Mai apoi, s-a dispus suspendarea executării pedepselor sub supraveghere. Fiind admisă acțiunea civilă, atât cei doi inculpați, cât și intreprinderea individuală NSB trebuiau să achite, în solidar, o sumă de peste 85000 lei către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Mai departe, întreprinderea individuală, NGD și NSB au formulat apel contra sentinței. Astfel, cum spuneam, cauza a ajuns la Curtea de Apel București. În toamna lui 2015, fiind constatată îndeplinirea tuturor cerințelor de admisibilitate din procedura penală, a fost sesizată ICCJ, instanța „de trimitere” apreciind că și o întreprindere individuală ar putea fi subiectul activ al unei fapte penale ocazionate de realizarea obiectului propriu de activitate. Judecata a fost suspendată până la pronunțarea hotărârii prealabile.
Ce prevede textul de lege aplicabil?
Articolul 135 din Codul Penal se referă la condițiile în care survine răspunderea penală a persoanei juridice. Astfel, persoana juridică răspunde penal pentru infracțiunile comise în realizarea obiectului său de activitate, precum și în numele ori în interesul său. De asemenea, instituțiile publice nu răspund penal pentru infracțiunile comise în exercitarea unei activități care nu poate constitui obiectul domeniului privat. Conform aceluiași articol, prin angajarea răspunderii penale a persoanei juridice, nu e înlăturată răspunderea penală a persoanei fizice care a participat la comiterea faptei incriminate.
Cum răspunde întreprinderea individuală înaintea legii?
În vederea soluționării speței, le-au fost solicitate punctele de vedere instanțelor din țară. Prin urmare, au apărut două puncte de vedere.
Opinia nr. 1: deși este o persoană juridică lipsită de personalitate juridică, întreprinderea individuală poate fi subiect activ al unei fapte cu caracter penal, comisă în înfăptuirea propriului obiect de activitate. Opinia a fost argumentată prin evidențierea prevederilor (penale, civile sau izvorâte din actul normativ ce reglementează activitatea acestor operatori economici – OUG 44/2008), conform cărora întreprinderea individuală posedă capacitate de exercițiu, își poate realiza drepturile, își poate asuma îndatoriri și răspunde pentru cele înfăptuite în realizarea obiectului de activitate propriu.
S-a evidențiat, în același sens, că întreprinderea individuală poate constitui subiectul activ al unei infracțiuni comise în realizarea obiectului propriu de activitate, capacitatea sa de exercițiu fiind exercitată prin organul administrativ propriu, adică întreprinzătorul persoană fizică.
Opinia nr. 2: deoarece nu posedă personalitate juridică, întreprinderea individuală nu poate fi subiect activ al vreunei infracțiuni (săvârșite în cursul realizării obiectului propriu de activitate). În susținerea opiniei sunt reliefate acele prevederi existente în amintita OUG 44/2008, potrivit cărora întreprinderea individuală nu capătă personalitate juridică prin înregistrarea la registrul comerțului, întreprinderea individuală reprezentând una dintre formele în care persoanele fizice pot realiza în mod individual, independent, activități economice (alături de asociațiile familiale și de PFA-uri). La nevoie, întreprinderile individuale răspund, pentru obligațiile asumate, cu patrimoniul de afectațiune și, în completare, cu patrimoniul persoanei fizice.
Dezlegarea chestiunii de drept. Noutăți legislative!
După cum putem afla prin cercetarea ultimelor știri juridice, la ICCJ s-a evidențiat, prin analiza actului normativ care reglementează activitatea întreprinderilor individuale (OUG 44/2008) că, în cazul acestei forme de realizare a activităților economice de către persoana fizică, în relațiile cu terții subiectul de drept angajat este, invariabil, întreprinzătorul persoană fizică.
Acestuia i se recunoaște calitatea de comerciant, nu întreprinderii. De altminteri, întreprinderea individuală nu este nici titulara vreunui patrimoniu. Din punct de vedere patrimonial răspunde întreprinzătorul, persoană fizică. Cu patrimoniul de afectațiune se răspunde facultativ, doar dacă acesta a fost constituit.
Întreprinderea individuală nu este implicată, ca subiect de drept, în raporturile juridice întemeiate pe OUG 44/2008. Ea nu poate avea rolul de destinatar al actelor normative civile ori al prevederilor legii penale și nu este o entitate ”de sine stătătoare”, aptă să valorifice drepturi și să-și asume obligații conform Codului Civil.
În ”Monitorul Oficial” 138/2016 a fost publicată Decizia nr. 1/13 ianuarie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Fiind satisfăcute toate cerințele de ordin procedural pentru astfel de solicitări, sesizarea formulată de către Curtea de Apel București – secția penală, a fost admisă.
Cum a fost dezlegată chestiunea? Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al ICCJ a fost cel care a furnizat soluția. Astfel, întreprinderea individuală nu poate răspunde penal, conform prevederilor articolului 135, deoarece nu posedă calitatea de persoană juridică.
Știm, deja, cu toții că răspunderea poate fi de mai multe feluri. Se evidențiază răspunderea individuală și răspunderea colectivă, dar și răspunderea contraventionala, disciplinară, civilă sau penală. Se spune, deseori, că modul cel mai simplu de a spori simțul de răspundere al unui om este oferirea unor responsabilități mai mari. Dar să nu uităm niciodată: responsabilitățile ar trebui să fie proporționale cu priceperea, discernământul și buna credință!