Un proverb austriac spune că „dacă ai un credit de 10.000 dolari, ești clientul băncii. Dacă ai un credit de 100.000.000 dolari, banca este clientul tău.” Pentru majoritatea românilor, „fericiți” posesori de credite, faptul că devin clienți ai băncilor, este deja un vis realizat. Abia când încep să achite ratele, se trezesc la realitate și își dau seama că pot păți ca în epigrama: „Bani a încasat cu brio/Și i-a cheltuit la Rio…/La scadență, vechiul trio:/Banca, casa și…adio…” (Constantin Enescu).

Desigur că românii au constatat că în contractele lor de credit au fost inserate anumite clauze abuzive pe care la o primă lectură nu le-au sesizat, însă, pe durata derulării creditului au constatat că băncile le-au prevăzut clauze de-a dreptul draconice.

Nemulțumiți și ajunși în imposibilitatea de a suporta costurile creditului care au crescut ca Făt-Frumos, românii s-au decis să pornească ofensiva împotriva băncilor. Mulți au ajuns în situații limită de a-și pierde casa, deoarece rata la credit a crescut mai mult decât au putut anticipa la data contractării.

O problemă apărută în practica instanțelor a fost determinată de stabilirea instanței competente să soluționeze astfel de litigii. Practica este neunitară, fapt ce a determinat sesizarea ÎCCJ pentru a stabili cine este competent să judece astfel de litigii.

Care au fost opiniile instanțelor de judecată?

 Regula este că atunci când se constată existența unor clauze abuzive în contractele de credit, reprezentanții Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau sediul profesionistului, solicitând obligarea acestuia să modifice contractele aflate în curs de executare și să elimine clauzele abuzive.

O parte din instanțele de judecată au opinat că secțiile de contencios administrativ și fiscal sunt competente să soluționeze acest tip de litigii. Legea prevede că organele de control încheie procese-verbale prin care consemnează faptele constatate cu ocazia verificărilor și articolele din lege care au fost încălcate de profesionist. S-a considerat că sunt competente secțiile de contencios administrativ și fiscal, pentru că legiuitorul nu a avut intenția de a stabili competența de soluționare către tribunalul specializat în soluționarea cauzelor cu profesioniști, ci a dorit să specifice competența de soluționare a plângerii contravenționale, respectiv locul săvârșirii faptei.

Alte instanțe au considerat că sunt competente secțiile civile să judece acest tip de litigii. Se consideră că nu poate fi soluționat de o secție de contencios administrativ, pentru că nu sunt întrunite condițiile ca o parte să fie autoritate publică, iar litigiul să se fi născut din emiterea sau încheierea unui act administrativ sau din refuzul de soluționare a unei cereri cu privire la un drept legitim sau nesoluționarea cererii în termenul legal.

Aceste instanțe consideră că scopul litigiului este verificarea existenței și constatarea clauzelor abuzive din contract. Dacă s-ar aplica o sancțiune contravențională (dacă există clauze abuzive), acesta ar fi un capăt accesoriu al cererii, care nu va putea determina competența instanței de contencios administrativ.

Ce a decis ÎCCJ?

 ÎCCJ a pronunțat Decizia 24/2015 care a fost publicată în Monitorul Oficial 76 din 2 februarie 2016. Scopul legii 193/2000 a fost acela de a proteja consumatorul și de a stabili un cadru legal împotriva clauzelor abuzive. Dacă ANPC constată existența unor clauze abuzive, încheie un proces-verbal în care consemnează faptele constatate și articolele încălcate de profesionist.

În cazul în care reprezentanții ANPC constată existența acestor clauze abuzive în contractele dintre un profesionist și un consumator, vor sesiza tribunalul de la domiciliul/sediul profesionistului și îl vor obliga să modifice contractele în executare și să elimine respectivele clauze abuzive.

Faptul că instanța poate fi sesizată de ANPC nu împiedică pe consumatorii prejudiciați să se adreseze instanței de judecată, solicitând eliminarea acestor clauze abuzive din contracte.

ÎCCJ consideră că pentru a fi competentă secția de contencios administrativ ar trebui ca acel contract ce conține clauze abuzive să fie considerat un act administrativ. Or, acest contract nu intră în sfera actului administrativ, pentru că nu este încheiat de autoritățile publice și nu are ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice.

Știrile juridice arată că nici procesul-verbal încheiat de ANPC nu produce efectele unui act administrativ, pentru că nu modifică și nici nu elimină clauzele abuzive. Instanța de judecată este singura în măsură să decidă asupra acestui aspect și să aplice sancțiunea contravențională.

Dacă instanța constată că nu sunt clauze abuzive, va anula procesul-verbal. Dacă instanța apreciază că acel contract conține clauze abuzive, va obliga profesionistul să modifice toate contractele aflate în curs de executare și să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate. Doar dacă admite acest capăt principal al cererii, instanța va aplica sancțiunea contravențională ca și consecință a existenței clauzelor abuzive.

ÎCCJ consideră că raportul dintre părți este unul civil, iar competența aparține instanței de la sediul pârâtului (al profesionistului). Dacă legiuitorul ar fi vizat că secția de contencios este competentă ar fi prevăzut competența alternativă din materia contenciosului administrativ (fie la sediul reclamantului, fie la al pârâtului).

În plus, legea 193/2000 prevede că împotriva hotărârilor pronunțate în materia litigiilor cu privire la clauzele abuzive, calea de atac este cea a apelului. Or, dacă s-ar fi considerat că secția de contencios este competentă, s-ar fi prevăzut calea de atac a recursului specifică acestui domeniu.

În concluzie, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii și a decis că în litigiile în care sunt implicate ANPC/alte organe ale administrației publice și băncile comerciale/profesioniștii și instanța este sesizată de ANPC/alte organe ale administrației publice, va fi competentă să soluționeze secția civilă (litigiile cu profesioniști) din cadrul tribunalului.

Aviz amatorilor!

 Pentru a evita să ajungeți la litigiu, citiți cu atenție contractele fără să „înghițiți” pe nerăsuflate condițiile pe care băncile vi le impun!