În ipoteza în care diverşii factori decidenţi din domeniul educaţiei naţionale ar fi întrebaţi dacă sistemul de învăţământ românesc a avansat pe o cale bună după schimbarea de regim din decembrie 1989, este destul de probabil că răspunsurile predominante ar fi afirmative.

Dacă am formula aceeaşi întrebare către cetăţeni cu diverse niveluri de pregătire şcolară şi din variate categorii socio-profesionale, răspunsurile majoritare s-ar putea să nu fie la fel de optimiste şi măgulitoare pentru sistemul de învăţământ mioritic.

În ciuda multiplelor prefaceri ale învăţământului preuniversitar, există multe opinii, venite de unde nici nu te aştepţi, potrivit cărora şcoala românească a rămas în urmă sau că a pierdut unele elemente pozitive… pe drumul reformei. Sigur, unele opinii sunt neavizate, venite din partea unor necunoscători. Totuşi, „niciodată nu iese fum fără să existe foc”.

Pentru că toţi ne dorim un viitor mai bun pentru copiii noştri şi fiindcă ştim că ziua bună se cunoaşte încă de dimineaţă, ne-am dori ca educaţia primită în şcolile publice din România să devină tot mai performantă. Sau măcar să avem un învăţământ adaptat vremurilor actuale, nu unul blocat în trecut şi axat pe memorizare!

În “Monitorul Oficial” 43/2016 a fost publicat Ordinul 3051/2016 privind aprobarea metodologiei de organizare şi desfăşurare a evaluărilor naţionale la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a. Să vedem, acum, ce ştiri juridice aduce noua reglementare!

La nivel judeţean sau la nivelul Capitalei, coordonarea organizării evaluărilor naţionale şi valorificarea rezultatelor acestora se asigură de către inspectoratele şcolare. Testele destinate evaluărilor naţionale vor fi elaborate de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE).

La realizarea lor se va ţine seama de două criterii: nivelul de dificultate trebuie să fie unul mediu şi testele trebuie să fie formulate cu precizie, claritate şi în concordanţă cu programele şcolare actuale pentru fiecare disciplină şcolară.

Formatul testelor întrebuinţate pentru evaluările naţionale va aduce mult cu acela din evaluările internaţionale. Baremele de evaluare sunt cuprinse în Caietul cadrului didactic, alcătuit de către CNEE.

 

Cum vor fi structurate testele utilizate?

Pentru copiii care au urmat cursurile de clasa a II-a în limba română, testele concepute pentru evaluările naţionale vor fi structurate după cum urmează: prin primul test se efectuează evaluarea aptitudinii de realizare a mesajelor scrise, prin cel de-al doilea capacitatea de a recepta mesaje citite iar prin cel de-al treilea se vor evalua competenţele matematice.

Din ultimele noutăţi legislative reiese că structurarea testelor elaborate pentru evaluările naţionale administrate elevilor care au urmat cursurile de clasa a IV-a în limba română va fi următoarea: printr-un prim test vor fi evaluate competenţele de înţelegere a textului scris în limba română iar cu ajutorul celui de-a doilea se vor evalua competenţele matematice.

Cât priveşte modul de structurare a testelor concepute pentru elevii care au urmat clasa a VI-a în limba română, trebuie precizat că întâiul test are rolul facilitării evaluării unor competenţe din aria curriculară Limbă şi comunicare, în vreme ce al doilea priveşte evaluarea unor competenţe din aria curriculară Matematică şi Ştiinţele naturii. La clasa a II-a fiecare test va dura 30 de minute iar la clasele a IV-a şi a VI-a fiecare test va dura câte 60 de minute.

 

La evaluare…

De obicei, spaţiile în care va avea loc evaluarea vor fi aceleaşi săli de clasă în care învăţăceii îşi desfăşoară activitatea şcolară. Mai înainte de evaluare, din sala de clasă vor fi înlăturate toate materialele didactice pe care elevii le-ar putea folosi spre a se inspira.

Evaluările naţionale vor avea loc în unităţile şcolare în timpul orelor de curs, în acord cu programul unităţii şi cu calendarul aprobat al evaluărilor (printr-un alt act normativ). Anterior începerii testului, administratorul de test va efectua instructajul elevilor în ceea ce priveşte procedurile şi le va vorbi despre importanţa evaluării. Administratorului de test îi e interzis să-i ajute pe elevi la rezolvarea testelor.

Testele vor fi evaluate în cadrul unităţii de învăţământ, de către profesorii şi învăţătorii angajaţi în unitate. Dacă personalul didactic existent nu va fi suficient, vor fi nominalizate cadre ale altor unităţi, pentru completare. Evaluarea testelor pentru clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a trebuie finalizată în cel mult şapte zile de la data susţinerii ultimului test de la respectiva clasă.

 

În ce scop vor fi folosite rezultatele evaluărilor?

Dacă cineva crede că rezultatele individuale obţinute la evaluările naţionale vor fi „trecute” în catalogul clasei, se înşeală. Rezultatele pe care fiecare elev în parte le-a căpătat la evaluare nu vor fi nici măcar comunicate public sau afişate pe undeva. Altul este rostul lor!

La nivelul unităţii de învăţământ rezultatele vor fi utilizate în două feluri. Ele vor folosi atât la elaborarea planurilor individualizate de învăţare, acolo unde-i necesar, cât şi la informarea elevilor şi a părinţilor asupra nivelului formării şi dezvoltării competenţelor evaluate.

După ce părinţii au fost informaţi cu privire la rezultatele copilului la evaluare, va fi alcătuit un proces-verbal, pe care aceştia îl vor semna ca dovadă că au cunoscut rezultatele şi, atunci când este cazul, că le-au fost făcute cunoscute măsurile pe care le prevede planul individualizat de învăţare.

În cel mult cinci zile de la finalizarea evaluării testelor, comisia de organizare şi administrare a evaluării naţionale din unitatea de învăţământ are să alcătuiască raportul şcolii. Acolo vor fi centralizate rezultatele înregistrate în rapoartele claselor. Raportul va fi pus la dispoziţia inspectoratului şcolar.

Prin evaluările naţionale nu sunt supuşi testelor doar elevii. De fapt, la fiecare dintre aceste evaluări, şcoala românească, cu sistemul său de învăţământ, trece printr-un soi de autoexaminare, spre identificarea minusurilor.

Dincolo de rezultatele obţinute de elevi, de profesori, de unităţile de învăţământ sau de şcoala românească – pe care unii dintre noi o critică cu vehemenţă, dar pe care toţi am dori-o cât mai performantă, există evaluări şi examene încă şi mai mai severe. Viaţa este cea care ne examinează pe toţi cu cea mai mare duritate… şi obiectivitate!

Viaţa este cea care validează pregătirea practică şi cunoştinţele teoretice ale celor proaspăt ieşiţi pe uşile şcolii, indiferent de notele înscrise în cataloage. Întrebarea finală este: cât de bine le pregăteşte şcoala pe tinerele vlăstare ale naţiei române pentru viaţă, pentru succes?