Apariția noului Cod penal a dus la crearea în practica instanțelor a unor situații noi cu care acestea nu s-au mai confruntat. Au fost numeroase cazuri în care o persoană a săvârșit o infracțiune sub imperiul vechiului Cod penal fiind și condamnată și, apoi, tot sub imperiul vechii legi a mai săvârșit o infracțiune, dar pedeapsa i-a fost aplicată în baza noului Cod penal.

În aceste situații, legea prevede posibilitatea contopirii pedepselor, astfel încât actuala lege impune o judecată distinctă care presupune aplicarea pedepsei rezultante pe baza dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni. În această etapă, instanța aplică normele privind concursul de infracțiuni.

Problema care a determinat o practică neunitară la nivelul instanțelor de judecată a fost aceea dacă în cazul prezentat mai sus se va aplica legea penală mai favorabilă condamnatului sau se va aplica legea în vigoare la data efectuării contopirii.

Care au fost opiniile instanțelor de judecată?

Unele instanțe au considerat că în cazul prezentat mai sus, în situația contopirii pedepselor trebuie să se aplice legea penală mai favorabilă. În plus, legea pentru punerea în aplicare a Codului penal prevede că se va aplica tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni după legea nouă doar dacă cel puțin una dintre infracțiuni a fost săvârșită sub legea veche.

Știrile juridice arată că alte instanțe de judecată au apreciat că operațiunea de contopire trebuie să se realizeze în baza legii în vigoare la data efectuării acesteia. Concret, se consideră că se vor aplica prevederile noului Cod penal care prevăd că, în caz de concurs de infracțiuni, se va aplica pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte. Dacă s-au stabilit doar pedepse cu închisoare se va aplica pedeapsa cea mai grea la care se va adăuga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

Se susține că nu se poate aplica legea penală mai favorabilă în acest caz, pentru că aceasta s-ar putea aplica doar dacă de la comiterea infracțiunii și până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale. Or, în cazul de față contopirea se referă la două hotărâri judecătorești definitive.

Având în vedere faptul că s-a conturat o practică neunitară la nivelul instanțelor de judecată, era necesar să fie sesizată ÎCCJ pentru a dezlega această problemă de drept.

Ce a decis ÎCCJ?

 ÎCCJ a pronunțat în acest caz Decizia 29/2015 care a fost publicată în Monitorul Oficial 29 din 15 ianuarie 2016. Actualul Cod de procedură penală prevede că pedepasa pronunțată poate fi modificată, dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată, pe baza unei alte hotărâri defintive, existența concursului de infracțiuni. Această operațiune nu a putut fi realizată în timpul judecății, pentru că instanța care a pronunțat condamnarea definitivă nu a avut cunoștință de acest aspect.

Concret, instanța nu poate modifica niciuna dintre hotărârile judecătorești definitive prin care s-a dispus condamnarea separată pentru fiecare dintre infracțiunile din cadrul concursului de infracțiuni, chiar dacă pentru o faptă s-au aplicat prevederile vechiului Cod penal și altei fapte petrecute în timpul vechii legi, i sau aplicat dispozițiile actualului Cod penal. Știrile juridice arată că instanța poate doar să aplice pedeapsa rezultantă și nu poate combina prevederile vechiului Cod penal cu ale celui actual.

ÎCCJ reține că tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică în baza noului Cod penal dacă cel puțin una dintre infracțiuni a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită conform legii vechi, mai favorabile. În acest sens, se poate deduce că legiuitorul a anticipat că, în practică, pot apărea cazuri de acest fel, astfel a stabilit că legea nouă se va aplica dacă o infracțiune  a fost săvârșită sub imperiul ei.

Să presupunem că niciuna dintre infracțiunile ce compun concursul de infracțiuni nu a fost comisă sub legea nouă, atunci instanța nu are un temei legal pentru a aplica dispozițiile noului Cod penal.

Având în vedere textele de lege analizate, ÎCCJ admite sesizarea și stabilește că, dacă niciuna dintre infracțiunile concurente nu a fost comisă după intrarea în vigoare a noului Cod penal, tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni va fi cel prevăzut de Codul penal anterior care aplică legea penală mai favorabilă.

Această rezolvare a problemei de drept este argumentată și de faptul că, într-un caz ca cel prezentat apariția noului Cod penal care a schimbat modalitatea de stabilire a pedepsei rezultante în cazul concursului de infracțiuni, trebuie să se respecte și prevederile din Constituție care dispun că „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.”

Legea penală mai favorabilă

 Chiar și CCR s-a pronunțat încă din 2014 în sensul că în aplicarea legii penale mai favorabile nu se pot combina prevederile din legi succesive. Rațiunea pentru care s-a decis în acest fel, a fost determinată de faptul că inculpații care au comis fapte sub imperiul vechiului cod, dar vor fi judecați sub imperiul actualei legi, în funcție de legea mai favorabilă, trebuie să aibă o situație juridică identică cu cei condamnați anterior în baza vechii legi sau cu cei care vor săvârși infracțiuni în baza noii legi.

În acest fel, se interzice crearea celei de a treia legi prin combinarea prevederilor din cele două coduri.