Sunt dese cazurile în care cetățenii străini care, din cauza persecuțiilor suferite în țara de origine din motive de religie, rasă, naționalitate, opinie politică, solicită azil în alte țări dorind să fie protejați. Având în vedere că numărul cererilor de azil este consistent, era util ca legiuitorul să modifice și să completeze prevederile cu privire la modul de soluționare a cererii de azil, a drepturilor și obligațiilor acestor cetățeni străini pe teritoriul României, a obligațiilor statului român față de aceștia.

Astfel, în Monitorul Oficial 944 din 21 decembrie 2015 a fost publicată legea 331/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor. Prevederile sale sunt în vigoare din 24 decembrie 2015.

Care sunt drepturile de care beneficiază persoanele care solicită azil?

Acestor persoane trebuie să li se asigure la data depunerii cererii de azil sau în maximum 15 zile de la acest moment, informații în limba pe care o înțeleg cu privire la procedura de azil, la drepturile și obligațiile pe care le au. În orice fază a procedurii de azil, trebuie să li se asigure, în mod gratuit, un interpret pentru a putea comunica.

Statul român va asigura, la cerere,  celor care nu dispun de mijloace de întreținere, pe durata procedurii de azil, condiții materiale. În plus, toate aceste persoane vor fi incluse în programele naționale de sănătate publică care au ca scop prevenirea, supravegherea și controlul bolilor transmisibile, în situațiile de risc epidemiologic.

Știrile juridice prevăd că aceștia au dreptul de a primi acces la piața forței de muncă în aceleași condiții ca și cetățenii români, dar după expirarea unei perioade de 3 luni de la data depunerii cererii de azil. Rețineți că solicitanții de azil care, la data depunerii cererii de azil, au un drept de ședere în România și sunt încadrați în muncă pot desfășura în continuare activitatea respectivă.

Legiuitorul le acordă și dreptul celor care au acces la piața forței de muncă de a beneficia de măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă și de protecție în cadrul sistemului asigurărilor de șomaj, în aceleași condiții ca și pentru cetățenii români.

Având în vedere că mulți dintre solicitanții de azil vin împreună cu copiii, statul român le oferă minorilor dreptul de a avea acces la învățământul anteșcolar, preșcolar și școlar obligatoriu, la fel ca cetățenii români. Noutățile legislative arată că aceștia au dreptul de a li se deconta, la cerere, cheltuielile de transport ocazionate de deplasările la instanță cu ocazia termenelor de judecată ale cererii de azil.

În cazul în care capacitatea de cazare în centrele de primire și cazare pentru solicitanții de azil este depășită, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), dacă are fonduri disponibile, va putea acorda acestora o sumă de bani pentru a-și închiria spații unde să locuiască. Solicitanții de azil vor trebui să depună documente justificative cu privire la situația lor locativă (contracte de închiriere, facturi de la hoteluri etc.)

Ce măsuri restrictive se pot lua față de solicitanții de azil?

Pe durata soluționării cererii de azil și dacă există motive întemeiate, li se pot impune acestor solicitanți anumite măsuri restrictive: obligarea de a se prezenta la sediul IGI, stabilirea reședinței într-un centru regional de proceduri și de cazare, plasarea în spații închise special amenajate, luarea sau menținerea în custodie publică. Rețineți că nu se pot lua aceste măsuri împotriva unui solicitant doar pentru că a depus cerere de protecție internațională în România.

Știrile juridice precizează faptul că măsura de plasare în spații închise special amenajate se va aplica începând cu 20 aprilie 2016. Această măsură se poate lua doar pentru 30 de zile de către procurorul anume desemnat de parchetul curții de apel. Rețineți că perioada de plasare în spațiul închis amenajat nu poate depăși 60 de zile. Pe durata cât stau în aceste spații, solicitanții vor beneficia gratuit de o alocație de hrană zilnică.

Solicitantul față de care s-a dispus această măsură poate formula plângere la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află centrul de cazare. Plângerea se va formula în 5 zile de la data plasării și va fi soluționată în 3 zile de la primire de către instanță. Plângerea nu suspendă măsura și este scutită de plata taxei de timbru. Hotărârea acesteia este definitivă.

Știrile juridice arată că un solicitant de azil poate fi luat/menținut în custodie publică în cadrul procedurii de determinare a statului membru responsabil în scopul transferului în acel stat sau dacă s-a luat această măsură pentru ca solicitantul să fie îndepărtat sau expulzat din România. Această măsură se dipune pentru 30 de zile împotriva celui care prezintă risc să se sustragă de la procedura transferului. Măsura nu poate depăși 6 luni și, în cazuri excepționale, se poate extinde la maximum 12 luni dacă IGI nu poate efectua transferul în statul membru responsabil din cauza întârzierilor în obținerea actelor necesare acestei proceduri.

Pot prezenta risc ridicat de sustragere cei care au trecut ilegal frontiera României și au mai depus cereri de protecție internațională și în alt stat membru sau au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera României după depunerea cererii de protecție.

Cererea de protecție internațională

O dată cu depunerea cererii de azil, IGI va fotografia și amprenta digital pe solicitanți doar dacă au împlinit 14 ani. Solicitanții vor fi intervievați de către un funcționar IGI. Rețineți că reprogramarea interviului ca urmare a absenței avocatului este posibilă o singură dată și doar dacă există motive temeinice pentru această absență.

Funcționarul care a luat interviul se va pronunța asupra cererii în 30 de zile de la preluarea cazului. Dacă este necesară o documentație suplimentară, termenul va putea fi prelungit cu 30 de zile fără a putea depăși 6 luni de la depunerea cererii de azil.

Ospitalitatea românului sau respectarea angajamentului față de UE?

Românul este recunoscut pentru ospitalitatea sa, fapt confirmat și de actualele modificări prin care străinilor care cer azil li se asigură drepturi similare cu cele ale cetățenilor români, li se oferă ajutor material și sprijin pentru a-și putea soluționa cererea în mod favorabil pentru a primi protecție.

Și, dacă stăm bine să ne gândim probabil că prezentele modificări au fost impuse României de către UE în scopul dezvoltării sistemului european comun de azil și de aliniere la standardele europene în materia azilului. În plus, prin adoptarea acestor modificări și completări am arătat Europei că noi ne respectăm promisiunile și angajamentele asumate față de UE.

“Ia seama dacă ceea ce făgăduieşti este drept şi cu putinţă, căci făgăduiala este datorie curată”.(Confucius)