Poate că una dintre situațiile cele mai des întâlnite în cadrul proceselor este cea a stabilirii pensiei de întreținere sau a majorării acesteia. Ca regulă generală, în cadrul procesului de divorț în care soții au și copii, se solicită stabilirea pensiei de întreținere în favoarea acestora.

Dispozițiile Codului civil prevăd că întreținerea datorată de părinte este de până la 1/4 din venitul net lunar pentru un copil, de până la 1/3 pentru 2 copii și de până la 1/2 pentru 3 sau mai mulți copii. Pensia se stabilește de către instanță potrivit cu veniturile efective ale părintelui ce o datorează. Pentru a determina veniturile reale ale acestuia se emite adresă la locul de muncă al părintelui pentru a se comunica veniturile acestuia pe ultimele 6 luni anterioare procesului. Este important de reținut că în noțiunea de venituri intră cele cu caracter permanent, nu și cele sporadice ( de exemplu: spor pentru ore suplimentare, indemnizație de deplasare, de transferare, de concediere, salarii compensatorii în cazul  disponibilizării).

Un subiect controversat în practica instanțelor l-a constituit situația celor care, pe lângă veniturile salariale, primeau și echivalentul valoric al normei de hrană. În această categorie intră militarii, polițiștii, cei care prin natura meseriei primeau această normă de hrană ca o compensare a efortului depus prin asigurarea unui aport caloric proporţional, necesar menţinerii stării de sănătate şi a tonusului adecvat desfăşurării activităţii în condiţii optime, aport calculat prin numărul de calorii/zi.

Atunci când se solicita stabilirea pensiei de întreținere sau majorarea acesteia, se cerea să se ia în calcul toate veniturile cu caracter permanent ale celui în cauză. În acest punct, instanțele au avut opinii diferite cu privire la încadrarea și luarea sau nu în calcul a normei de hrană, astfel încât era necesară sesizarea ÎCCJ pentru a rezolva aceste aspect. Practica instațelor a fost neunitară cu privire la acest aspect.

Care erau opiniile instanțelor de judecată?

Unele instanțe au considerat că echivalentul valoric al normei de hrană nu se include în venitul lunar net realizat, pentru că acesta are un scop special, și anume acela de a asigura menținerea sănătății angajatului potrivit muncii speciale a acestuia. În plus, acesta ar fi un venit cu o destinație specială care nu poate fi urmărit de creditori și nu poate fi luat în calcul la stabilirea pensiei de întreținere.

Știrile juridice arată că au fost instanțe de judecată care au considerat că acest echivalent valoric al normei de hrană se include în venitul lunar net realizat și se poate stabili și cuantumul pensiei de întreținere, deoarece este un venit cu caracter permanent.

Ce a decis ÎCCJ?

ÎCCJ  a pronunțat Decizia 21/2015 care a fost publicată în Monitorul Oficial 943 din 21 decembrie 2015. ÎCCJ a analizat prevederile legii civile și a observat că obligația de întreținere este datorată în funcție de nevoile creditorului și de mijloacele de care dispune debitorul.

În problema supusă dezbaterii trebuie analizat un caz particular  care se referă doar la personalul din instituțiile publice care au dreptul să primească, pe timp de pace, hrană gratuită. De obicei, aceasta se atribuie în natură, dar, se poate acorda și echivalentul valoric al normei de hrană. Aceste persoane își desfășoară activitatea în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale și beneficiază de un salariu lunar sau de un venit asimilat salariului (solda lunară) care include pe lângă salariu/soldă indemnizații, sporuri, premii, prime.

Atunci când instanțele stabilesc pensia de întreținere trebuie să se raporteze la veniturile din salarii sau asimilate acestora, astfel trebuie să aibă în vedere toate veniturile în bani și/sau natură obținute de o persoană care lucrează în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special, indiferent de forma sau perioada în care se acordă. Legiuitorul a stabilit în Codul fiscal că sunt considerate venituri asimilate salariilor dreptul de soldă lunară, indemnizațiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii.

Prevederile legii fiscale au stabilit că venitul net lunar se calculează prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor sociale obligatorii aferente unei luni. Or, sumele de bani reprezentând echivalentul normei de hrană acordate în numerar sau în natură nu intră în categoria veniturilor salariale sau a celor asimilate acestora în scopul impozitării.

Știrile juridice arată că aceste sume nu pot fi avute în vedere la calcularea pensiei de întreținere, pentru că nu intră în venitul lunar net din salarii în raport cu care se cuantifică această obligație. Aceste sume nu intră nici în venitul brut lunar pe baza căruia se stabilește venitul net lunar.

În concluzie, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii și a stabilit că echivalentul normei de hrană acordate în numerar sau în natură nu se include în categoria veniturilor nete lunare în raport de care se stabilește pensia de întreținere datorată de părinte copilului.

Norma de hrană a crescut

Începând cu 1 octombrie 2015 norma de hrană a crescut la 32 de lei/zi față de 27 lei/zi cât fusese anterior. Chiar și așa, începând cu această decizie a ÎCCJ, norma de hrană va aparține exclusiv personalului din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei – Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Rețineți că vor beneficia de aceste prevederi și cadrele militare, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili care au dreptul la hrană și care primesc în loc de alimente valoarea financiară neimpozabilă a normei de hrană la care au dreptul.

Astfel, atunci când veți solicita stabilirea pensiei de întreținere sau majorarea acesteia nu mai puteți cere instanței să includă în baza de calcul și norma de hrană. Până acum, atunci când se anunța majorarea normei de hrană erau promovate acțiuni prin care se solicita majorarea pensiei de întreținere având în vedere că au crescut veniturile debitorului.

Probabil, că prezenta decizie îi va descuraja pe mulți în demersul lor de a iniția dese acțiuni de majorare a pensiei în baza normei de hrană!