În 10 decembrie a avut loc şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis.

Temele incluse pe agendă şi analizate de către membrii Consiliului au vizat atât proiecte prevăzute în “Programul de activitate al Consiliului” pe anul în curs, cât şi unele problematici de actualitate, în concordanţă cu dinamica şi realităţile interne şi internaţionale.

O parte dintre deciziile Consiliului au urmărit consolidarea prevederilor Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, document de orientare strategică în baza căruia Consiliul Suprem de Apărare a Ţării asigură organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă, în conformitate cu prevederile Constituţiei României.

O primă temă dezbătută de către Consiliu a reprezentat-o analiza şi aprobarea Ghidului Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 – 2019.

Acest ghid are ca scop principal furnizarea de informaţii uşor de înţeles atât instituţiilor, celor familiarizaţi cu domeniul apărării şi securităţii naţionale, cât mai ales celor mai puţin avizaţi.

Aceste informaţii vizează Strategia Naţională de Apărare a Ţării, respectiv modul în care statul se angajează să asigure apărarea şi securitatea ţării şi a cetăţenilor săi.

Ghidul cuprinde un glosar de termeni destinat stabilirii unui limbaj comun şi facil tuturor celor interesaţi; procedează la explicitarea unor concepte şi termeni – precum securitatea naţională extinsă sau cultura de securitate, pentru evitarea confuziilor în percepţia acestora; prezintă arhitectura actuală a sistemului naţional de securitate pentru îndeplinirea obiectivelor strategice naţionale promovate de Strategia Naţională de Apărare a Ţării; propune unele repere menite să faciliteze actualizarea cadrului legislativ în domeniul securităţii naţionale, consolidarea coordonării unitare a acestui sector de activitate şi atribuirea unui caracter flexibil care să permită adaptarea la fluctuaţiile mediului de securitate.

O altă temă de pe agenda şedinţei a reprezentat-o aprobarea Planului Naţional de Priorităţi Informative, document care relevă principalele categorii de riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale pentru anul 2016.

Membrii Consiliului au aprobat, totodată, forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2016.

Anul viitor, forţele armate ale României vor continua participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român sub conducerea NATO, UE, OSCE şi ONU, realizând două misiuni esenţiale: apărarea României şi a aliaţilor săi şi promovarea stabilităţii regionale şi globale.

Forţele puse la dispoziţie, în anul 2016, de către Ministerul Apărării Naţionale, pentru a îndeplini misiuni în afara teritoriului naţional, numără 1181 militari, cu 158 de militari mai mult decât anul acesta. Dintre aceştia, 943 de militari pot fi desfăşuraţi în teatrele de operaţii, precum şi în cadrul misiunilor individuale de observare şi monitorizare, iar alţi 238 de militari se vor afla în ţară, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin.

Tot în şedinţa din 10 decembrie, Consiliul a aprobat Strategia de Informaţii 2015 – 2019 a Serviciului Român de Informaţii, document care stabileşte misiunile şi direcţiile de acţiune ale Serviciului, asigurând implementarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, în acord cu evoluţiile mediului de securitate.