Pe tema votului prin corespondenţă s-au purtat aprige discuţii. Diaspora românească a cerut de ani de zile o lege pe această temă. Dar abia acum i-a venit, legii, vremea să apară. Este un pas, dar nu cel mai hotărât. Noua lege se aplică doar alegerilor parlamentare.

În “Monitorul Oficial” 866/2015 a văzut lumina tiparului Legea 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative, exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă e „o alternativă echivalentă” la exercitarea dreptului de vot prin prezentarea la secţia de votare. Dacă un alegător a confirmat primirea documenteleor de trebuinţă pentru a-şi exercita dreptul la vot prin corespondenţă, la scrutinul cu pricina nu va mai putea să voteze la secţia de votare.

Pentru a-şi exercita dreptul de-a vota prin corespondenţă la alegerile generale pentru Camera Deputaţilor şi Senat, alegătorul român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se va înscrie în registrul electoral cu opţiunea pentru vot prin corespondenţă.

În acest scop, alegătorul va trebui să depună personal (sau să trimită prin poştă) o cerere la misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă. Cererea nu va fi întocmită orişicum. Va corespunde modelului stabilit prin hotărârea Autorităţii Electorale Permanente.

La cerere va trebui ataşată o copie de pe paşaport, cu specificarea ţării de domiciliu, dacă cetăţeanul român e domiciliat în străinătate ori o copie a actului de identitate şi o copie a documentului ce vădeşte dreptul de şedere, emis de către autorităţile străine, pentru românii ce-şi au reşedinţa peste hotare.

 

Alegătorii vor primi instrucţiuni

Documentele de trebuinţă pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă vor fi transmise la adresa de domiciliu sau reşedinţă a alegătorului al cărui nume e prezent pe lista electorală pentru votul prin corespondenţă, furnizată de către Autoritatea Electorală Permanentă.

Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă ce vor fi transmise alegatorului sunt: plicul exterior (autoadresat) cu elemente de siguranţă care asigură sigilarea (el va include plicul interior şi certificatul de alegător), plicul interior (cu elemente de siguranţă ce-i asigură sigilarea), certificatul de alegător, instrucţiunile privind votarea, buletinul de vot.

Certificatul de alegător, un document cu elemente de siguranţă ce dovedeşte că persoana care-l deţine este cea care şi-a exercitat dreptul de vot prin corespondenţă, cuprinde datele alegătorului, plus o declaraţie pe proprie răspundere referitoare la exercitarea liberă, directă, secretă a dreptului de vot. Nu va lipsi, din cuprinsul declaraţiei, nici data scrutinului. Certificatul nu va putea fi întrebuinţat decât o dată, la acel scrutin pentru care-a fost eliberat.

Buletinele de vot prin corespondenţă or să aibă, potrivit noilor ştiri juridice, un format aidoma cu acela al buletinelor de vot folosite la secţiile de votare organizate în afara ţării. Pe întâia pagină va exista menţiunea “buletin de vot prin corespondenţă”. În plicul interior se va afla un autocolant cu menţiunea “votat” (dotat cu elemente de siguranţă). Alegătorul va lipi autocolantul pe opţiunea din buletinul de vot.

După ce şi-a exprimat opţiunea, alegătorul va insera buletinul de vot în plicul interior, pe care, tot atunci, îl va sigila. După aceea, va completa certificatul de alegător. Atât plicul interior (sigilat), cât şi certificatul de alegător (completat) vor fi introduse în plicul exterior, care după ce a fost sigilat, va fi depus la un oficiu poştal sau cutie poştală.

Alegătorul poate apela şi la o firmă de curierat… pe banii săi. Expedierea plicurilor trebuie să fie făcută cu îndeajuns de multă vreme înaintea datei fixate pentru votare, pentru ca livrarea să se realizeze cu nu mai puţin de “3 zile înaintea datei votării”, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă. Plicurile sosite prea târziu vor fi anulate direct. Nici n-or să mai fie deschise!

 

Care-i procedura, la destinaţie?

La birourile electorale pentru votul prin corespondenţă va fi efectuată verificarea codurilor de bare de pe plicurile exterioare, dar şi înregistrarea primirii lor. Plicul exterior a fost desigilat sau puternic deteriorat, astfel încât integritatea votului prin corespondenţă ar putea fi compromisă? Biroul electoral pentru votul prin corespondenţă va decide anularea sa!

Plicurile exterioare intacte ce au fost înregistrate vor fi desigilate în biroul electoral pentru votul prin corespondenţă. Se va realiza verificarea certificatelor de alegător, urmată de verificarea integrităţii plicurilor interioare. Dacă nu-i prezent şi certificatul de alegător ori dacă plicul interior e desigilat sau sever vătămat se recurge la anulare.

Se va realiza gruparea pe pachete a certificatelor de alegător (aparte de alte materiale) iar plicurile interioare sigilate vor fi plasate în urnele de vot (sigilate la finele fiecărei zile; desigilate iar la începutul unei noi zile de activitate). Urnele de vot vor fi ţinute la biroul electoral pentru votul prin corespondenţă. Paza lor vor asigura-o lucrătorii MAI.

Urnele de vot păstrate de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă vor fi desigilate succesiv, în ziua votării, după ora 21:00, urmând să fie desfăcute şi plicurile interioare conţinând buletinele de vot. Ar putea exista şi plicuri interioare goale, cazuri ce vor fi menţionate în procesul-verbal de consemnare a rezultatului votării.

Dacă, însă, vor apărea plicuri ce conţin mai mult de un buletin de vot, vor fi declarate nule. Finalmente, va avea loc o grupare a opţiunilor de vot pe tipuri de buletine de vot, pe candidaţi şi liste de candidaţi, după situaţie. Va fi alcătuit (în dublu exemplar) un proces-verbal, în care biroul electoral pentru votul prin corespondenţă va consemna rezultatul.

 

Alegători, atenţie cum votaţi!

Alegătorul va fi obligat să respecte caracterul secret al votului prin corespondenţă. Îi e interzis să se confeseze altei persoane cu privire la felul în care a votat. Se interzice şi exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă în numele altuia. Potrivit recentelor ştiri din contabilitate, costurile legate de votul prin corespondenţă vor fi achitate de la vistieria statului.

Exercitarea dreptului la vot prin corespondenţă e gratuită pentru alegători, însă voturile acordate unor candidaţi mai puţin (sau deloc) merituoşi ori bine intenţionaţi ne-ar putea costa foarte scump. E important să ştim cum să votăm (cunoaşterea procedurii propriu-zise). Foarte important este şi pe cine votăm… ca să nu regretăm!