Pe plaiurile româneşti, infracţiunile electorale au o tradiţie strălucită. Ar putea fi scrisă o carte voluminoasă, în care să fie prezentată povestea influenţării ilicite a rezultatelor alegerilor în eterna şi mereu fascinanta Românie.

Prin binecunoscuta mită electorală din campanie, românul şi-a cedat viitorul şi şansele de mai bine contra unei pungi de zahăr sau a unei găleţi plină cu aer. La secţiile de votare s-au aplicat metode de fraudare precum adăugarea de buletine de vot ştampilate în favoarea candidatului ce trebuia scos la liman, votul în numele celor plecaţi peste mări şi ţări sau chiar în contul… defuncţilor!

Acum începe să se simtă o briză a schimbării. 2015 a adus noutăţi legislative precum Legea 115 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale – apărută la sfârşitul primăverii şi Legea 208 privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor, care a intrat în vigoare în luna lui Cuptor. Ambele reglementări privesc un subiect care, la anul, va fi extrem de fierbinte!

Unii indivizi şi unele grupuri se vor frige destul de tare, dacă vor fi surprinşi trăgând jarul pe turta propriului partid, adică săvârşind infracţiuni electorale. Care va fi marele element de noutate la alegerile viitoare? În „premieră”, atât la localele din 2016, cât şi la parlamentare, va fi întrebuinţat un sistem informatic care va preîntâmpina votul ilegal.

Hotărârea nr. 9/2015 a Autorităţii Electorale Permanente pentru aprobarea Normelor metodologice privind funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, selecţia şi desemnarea operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare a fost publicată în “Monitorul Oficial” 812/2015.

 

Noutăţi legislative, pentru alegeri mai corecte!

Începând de la anul, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va asigura, în sediul fiecărui birou electoral al secţiei de votare, câte un terminal informatic prevăzut cu mecanisme de preluare a datelor de identificare din zona de citire automată cu caractere identificabile optic din actele de identitate ale alegătorilor ce vor veni la vot.

Beneficiind de suportul oferit de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi de către Institutul Naţional de Statistică, Autoritatea Electorală Permanentă va asigura punerea la punct şi administrarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, în temeiul informaţiilor din registrul electoral, registrul secţiilor de votare şi listele electorale complementare.

Coordonarea infrastructurii informatice va realiza-o Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), care va asigura şi serviciile de telefonie specială şi de comunicaţii pentru birourile electorale şi funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

Potrivit recentelor ştiri juridice, funcţionalităţile principale ale noului sistem informatic de monitorizare sunt facilitarea exercitării dreptului de vot, facilitarea verificării îndeplinirii condiţiilor legale pentru exercitarea dreptului de vot, centralizarea datelor statistice privind prezenţa alegătorilor la vot, asigurarea unicităţii înscrierii în listele electorale şi, foarte important, semnalarea tentativelor de vot ilegal.

Sistemul informatic de monitorizare va semnala situaţiile în care, potrivit evidenţelor, persoanele care au venit la urne nu deţin drept de vot ori au primit interdicţii de exercitare a acestuia. Aceste evidenţe sunt registrul secţiilor de votare, registrul electoral şi listele electorale complementare.

Sistemul informatic central reprezintă un complex ansamblu informatic, alcătuit din “servere de baze de date”, servere de aplicaţii informatice, echipamente de comunicaţii, echipamente de protecţie contra incidentelor de securitate cibernetică şi staţii de lucru pentru administratori. Este asigurat de către STS şi va funcţiona în sediul Biroului Electoral Central.

 

După faptă… vine şi răsplata!

Să vedem ce le va rezerva, în 2016, Codul penal (şi nu astrele!) celor ce vor fi daţi în vileag ca autori de infracţiuni electorale. Frauda la vot e fapta celui ce votează fără a avea acest drept, care votează de două sau mai multe ori sau prin introducerea mai multor buletine de vot în urnă. Se “răsplăteşte” cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Frauda la votul electronic constă în utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasă a sistemului de vot electronic sau falsificarea prin orice metode a buletinelor de vot în format electronic. Răsplata? Un sejur de 1-5 ani… la răcoare.

Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. Aidoma se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane ce nu figurează în această listă.

Introducerea sau folosirea unui program informatic care prezintă vicii ce alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare ori determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii atrage întemniţarea pentru 2-7 ani. La fel se sancţionează şi introducerea de informaţii sau proceduri care conduc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.

 

La alegeri, ca la război…

Democraţia şi drepturile constituţionale au fost, multă vreme, interpretate şi aplicate într-un chip extrem de original, în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Astfel, prin anii ’20 ai secolului trecut, formaţiunile politice nu se sfiau să apeleze la prestaţiile bătăuşilor şi derbedeilor locali, pentru a le indica celor mai încăpăţânaţi dintre opozanţi unde trebuia aplicată ştampila.

Se povesteşte că atmosfera electorală era întreţinută prin crâncene încăierări ale grupărilor rivale de alegători şi că, din când în când, răsunau şi focuri de revolver, nelipsind răniţii. Totul era condimentat cu o puzderie de fraude electorale şi rachiul era monedă forte pentru mita electorală. La gurile Dunării, mai abitir ca-n Vestul sălbatic!

Să menţionăm şi alegerile de după cel de-al doilea mare război, atunci când s-a aplicat un principiu bolşevic, potrivit căruia n-are absolut nicio importanţă cine-a câştigat, important fiind cine-a numărat… voturile. Câştigătorii au fost desemnaţi ca perdanţi, debutând o nouă epocă în care, minune mare, n-au mai existat fraude electorale.

Nu, nu mai era nevoie de meschine tertipuri la urne. Însuşi sistemul era o colosală fraudă. Sub steagul roşu, vrednicii conducători câştigau alegerile cu 99,99%. Atât de acerbă devenise competiţia electorală încât… opoziţia era nulă. Variantele de vot erau sublime, doar că lipseau cu totul.

Contrar aşteptărilor din decembrie ’89, după 1990 a plouat cu acuze de fraudă electorală, scandaluri, abuzuri şi cazuri penale – pedepsite sau nu. Să vedem cum va fi de-aici încolo, mai bine zis din 2016, dacă tot ne-am modernizat. Pardon… Doar ne-am informatizat!