Atunci când urmează să te pensionezi una dintre primele griji este să îți aduni adeverințe cu privire la veniturile realizate de-a lungul carierei, în scopul de a fi luate în considerare la calculul pensiei. Există anumite categorii profesionale care se pensionează în baza unor legi speciale și pentru care legiuitorul a decis că pensia se stabilește în funcție de indemnizația avută în ultima lună. O astfel de categorie este cea a magistraților.

Problema care a stârnit controverse în practica instanțelor a fost generată de întrebarea: dacă creșterile salariale obținute de magistrați prin hotărâri judecătorești irevocabile pot fi luate în calcul la stabilirea pensiei?

Practica instanțelor din România este neunitară cu privire la acest aspect, în sensul că unele instanțe consideră că aceste sume obținute prin hotărâri judecătorești au caracterul unor drepturi salariale și se includ în baza de calcul a pensiei. Alte instanțe au considerat că majorările salariale nu reprezintă creșteri salariale, ci sume acordate cu titlu de despăgubiri pentru înlăturarea unei discriminări, astfel încât nu fac parte din baza de calcul a pensiei.

Caz practic

 În 2009 s-a pronunțat o sentință irevocabilă prin care statul român, Ministerul Justiției, tribunalul X și curtea de apel Y au fost obligați, în solidar la plata către reclamanți a drepturilor salariale reprezentând drepturi salariale de 5% din 1 ianuarie 2007, 2% din 1 aprilie 2007 și 11% începând cu 1 octombrie 2007, indexate cu rata de inflație la data plății. Pârâții au fost obligați să efectueze mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților care ocupau funcția de magistrați.

În 2010, reclamanții care dețineau aceste sentințe privind creșterile salariale acordate, au solicitat tribunalului X unde erau angajați să le emită adeverințele necesare în vederea pensionării. Tribunalul le-a emis aceste adeverințe în care a cuprins și indexările obținute prin hotărâre judecătorească.

Ulterior emiterii, tribunalul X cheamă în judecată magistrații respectivi pentru a solicita anularea adeverințelor emise considerând că, în mod greșit, venitul menționat în adeverințe cuprindea indexările respective. Acțiunea tribunalului X a fost admisă și împotriva acesteia magistrații în cauză au declarat apel. În cadrul apelului a fost sesizată ÎCCJ pentru a clarifica controversa din practică.

Ce a decis ÎCCJ?

ÎCCJ a pronunțat Decizia 23/2015 care a fost publicată în Monitorul Oficial 797 din  27 octombrie 2015. Analizând speța, ÎCCJ  a constatat că adeverințele a căror anulare a fost cerută de tribunalul X au fost emise în baza unui titlu executoriu. După pronunțarea acestor hotărâri judecătorești, magistrații respectivi au îndeplinit condițiile de pensionare.

Noutățile legislative precizează faptul că respectivele adeverințe au intrat în circuitul civil și, în baza lor, s-au emis deciziile de pensionare care nu au fost contestate și pentru care casa de pensii nu a cerut recalcularea. În plus, doi dintre magistrații care s-au pensionat au și încasat efectiv pensia. Faptul că au fost emise aceste adeverințe se confirmă faptul că magistraților respectivi le-au fost recunoscute creșteri ale drepturilor salariale.

La data la care magistrații au obținut hotărârile judecătorești și data la care li s-au emis adeverințele era în vigoare legea prin care angajatorul avea obligația de a înscrie în carnetul de muncă majorarea drepturilor salariale. În plus, respectiva hotărâre nu a fost anulată de altă hotărâre judecătorească sau alt act normativ ulterior, astfel încât magistrații se bucură de acest drept efectiv și permanent lună de lună.

După 22 decembrie 2011 instanțele de judecată au fost obligate să nu mai pronunțe hotărâri prin care să acorde judecătorilor creșterile salariale de 2%, 5% și 11%, însă, acest lucru nu înseamnă că instanțele, în calitate de angajatori, pot să nu execute hotărârile pronunțate anterior acestei date.

Știrile juridice arată că obiectul dosarului promovat de tribunalul X nu este de a se recalcula pensia magistraților, ci de a se anula niște adeverințe. Aceste adeverințe atestă creșteri salariale obținute în baza unei hotărâri judecătorești care este pronunțată anterior datei de 22 decembrie 2011. ÎCCJ consideră că dreptul la pensie nu s-a născut în temeiul adeverințelor și nu în baza acestora se plătește pensia.

Față de aceste considerente, ÎCCJ consideră că drepturile acordate prin hotărâri judecătorești irevocabile privind creșterile salariale de 2%, 5% și 11% se includ în categoria indemnizației avute de magistrați.

După clarificarea acestui aspect, ÎCCJ mai trebuie să mai stabilească dacă această indemnizație este luată în calcul la stabilirea pensiei sau nu. Știrile juridice precizează că judecătorii și procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură beneficiază la împlinirea vârstei de 60 de ani de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Față de această prevedere legală, ÎCCJ a stabilit că prin sintagma „indemnizația avută” în ultima lună de activitate, legiuitorul s-a referit la indemnizația avută în drept, iar nu veniturile încasate efectiv.

Or, în speța de față magistrații respectivi aveau la data pensionării în patrimoniu dreptul la creșteri salariale dobândit pe cale judecătorească. Acest drept era la acel moment în curs așa cum este, de altfel, și în prezent, deoarece plata acestor drepturi are loc eșalonat până în 2016.

Știrile juridice arată că majorările salariale sub forma indexărilor sunt drepturi câștigate și sunt protejate de principiul neretroactivității deciziilor pronunțate în interesul legii. Acestea produc efecte doar pentru viitor fără să afecteze drepturile dobândite în baza unor hotărâri judecătorești irevocabile.

În concluzie, ÎCCJ a admis sesizarea și a decis că drepturile acordate prin hotărâri judecătorești irevocabile privind creșterile salariale de 2%, 5% și 11% se încadrează în sintagma „indemnizație avută” și vor fi luate în calcul la stabilirea pensiei de serviciu a magistraților.

Corb la corb, nu-și scoate ochii!

Desigur că lecturând Decizia ÎCCJ concluzia este previzibilă, mai ales că vizează drepturi ale magistraților, iar cei care au decis cu privire la acest aspect fac parte din aceeași categorie profesională, singura deosebire este că ei sunt încă în activitate, iar ceilalți sunt pensionari.

Până la urmă decizia pronunțată este favorabilă atât pentru magistrații pensionari aflați într-un caz similar, cât și pentru cei care urmează să se pensioneze. Toți sunt din aceeași categorie profesională. Mâine pot fi ei în situația celor care au venit la ÎCCJ cu jalba în proțap.

Decizia vine să confirme proverbele conform cărora „corb la corb, nu-și scoate ochii” și „cine împarte, parte-și face!”