La vreme de toamnă, orice agricultor îşi primeşte, dacă totul a decurs bine, răsplata pentru lunile de trudă şi de îngrijorare legată de evoluţia culturilor sale. Anul 2015 a fost, însă, unul care a preschimbat în realităţi temerile legate de secetă. Soarele a pârjolit ogoarele. Ploile s-au lăsat aşteptate… mult şi bine.

În anumite zone, precipitaţiile au fost mai reduse, cantitativ, cu 30% faţă de media multianuală, în perioada aprilie-septembrie din 2015. Seceta severă poate fi asimilată unei calamităţi naturale.

Anul acesta seceta a afectat circa 173.500 de fermieri şi o suprafaţă de aproximativ 1,65 milioane ha. Cele mai greu încercate au fost culturile de porumb, floarea-soarelui, soia, cartof, sfeclă de zahăr şi legume.

Din pricina secetei severe, producătorii agricoli au suferit grave diminuări de venituri. Actualmente, unii se află în incapacitate de plată, în condiţiile în care au de achitat costurile lucrărilor mecanizate, seminţelor şi îngrăşămintelor. Pentru a nu risca să fie prejudiciată şi recolta de anul viitor prin neexecutarea la timp a lucrărilor campaniei de toamnă, statul va încerca să ofere o mână de ajutor.

Astfel, OUG 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de către fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie-septembrie 2015 a văzut lumina tiparului în „Monitorul Oficial” 798/2015.

Ţelul noii Ordonanţe e stabilirea unei scheme de ajutor de stat, ce are drept obiectiv acordarea de compensaţii producătorilor agricoli afectaţi de efectele secetei survenite în intervalul aprilie-septembrie 2015. Schema va fi aplicată în toată ţara!

 

Cine poate căpăta sprijin?

Plăţile compensatorii vor fi acordate pentru diminuările de venit survenite la culturile de porumb (boabe), floarea-soarelui, soia, cartof, sfeclă de zahăr, legume în câmp, plante de nutreţ, dar şi la păşuni ori fâneţe.

Conform noilor ştiri juridice, beneficiarii recent instituitei scheme de sprijin sunt producătorii agricoli ce activează în producţia agricolă primară, anume:

– producătorii agricoli persoane juridice şi formele asociative cu sau fără personalitate juridică;

– producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale;

– producătorii agricoli persoane fizice cu atestat de producător.

Pentru a face parte dintre fenomenele meteo nefavorabile care pot fi asimilate unor calamităţi naturale, seceta severă trebuie să fi distrus peste 30% din producţia medie calculată pe baza datelor din anii trecuţi.

Ca să poată beneficia de ajutorul de stat, producătorii trebuie, simultan, să fie înregistraţi la APIA cu o cerere unică de plată corespunzătoare anului 2015 şi să posede un proces-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, încheiat în perioada 1.04.2015-20.10.2015, în care să fie înscrise informaţii privind suprafaţa calamitată, cultura şi un procent de calamitare mai mare de 30%.

Ajutorul de stat va constitui, potrivit noilor ştiri din contabilitate, o plată compensatorie ce va acoperi maximum 20% din pierderea de venit de 100% aferentă culturilor de porumb, floarea-soarelui, soia, cartof, sfeclă de zahăr, legume în câmp, plante de nutreţ, păşunilor şi fâneţelor. Plata compensatorie va fi diferenţiată în funcţie de categoria beneficiarului şi de procentul de calamitare înscris în procesele-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor.

 

Cererea şi documentele însoţitoare

Producătorii ce activează în producţia agricolă primară ale căror culturi au fost vătămate grav de secetă şi care îndeplinesc condiţiile (deţin, deci, un proces verbal de constatare a pagubelor şi sunt înregistraţi cu o cerere unică de plată), vor depune la APIA, până la 30.11.2015, o cerere de acordare a ajutorului.

Cererea, al cărei model e prezentat în anexa noului act normativ, va fi acompaniată de: copia actului de identitate al solicitantului persoană fizică, copia atestatului de producător, copia certificatului de înregistrare la registrul comerţului sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară asociaţia activitatea (plus copia actului de identitate al împuternicitului ori reprezentantului legal), copia procesului-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, plus numărul contului bancar (mai puţin în situaţia producătorilor agricoli persoane juridice, pentru care se completează conturile deschise la trezoreria statului).

 

Declară pierderea exactă… Nu umfla cifrele!

De unde vor proveni resursele financiare necesare aplicării noii scheme de ajutor? De la vistieria statului! Având în vedere amploarea pagubelor pricinuite de secetă în vara şi primăvara capriciosului an 2015, e posibil ca sumele de trebuinţă să sară cu mult peste prevederile bugetare aprobate în scopul compensării. Ce se va întâmpla, într-un asemenea context? Toţi beneficiarii vor primi un ajutor de o valoare diminuată proporţional!

Mai e un lucru pe care producătorii agricoli beneficiari ai sprijinului trebuie să nu îl piardă din vedere. La anul, APIA va efectua verificări, pe teren, la cel puţin 5% dintre beneficiarii persoane juridice care ţin bilanţ contabil.

Dacă, la control, va reieşi că pierderea de venit socotită în temeiul datelor din contabilitate e mai mică decât ajutorul de stat căpătat, sumele primite necuvenit vor fi recuperate. Vor fi achitate dobânzi şi penalităţi, calculate de la data dobândirii ajutorului. Aşadar, producătorii agricoli vor trebui să alunge orice tentaţii legate de săvârşirea unor fraude!

 

O ţară la cheremul secetei

De parcă lipsa ploilor nu ar fi fost suficient de păgubitoare pentru lucrătorii gliei, pentru operatorii economici din agricultură, în vară s-a abătut şi o zdravănă şi prelungită caniculă peste ţară. Prin adâncile crăpături ale gliei s-a evaporat şi puţina apă care mai rămăsese iar plantele au trebuit să facă faţă, zile în şir, unui soare aprig. Situaţia a fost asemănătoare celei din 2007, an al ultimei secete severe, dar şi al aderării la UE. Şi acum, la peste 8 ani de la aderare, agricultura românească e departe de a-şi atinge realul potenţial.

Pământul României poate hrăni peste 80 de milioane de oameni, însă noi importăm cea mai mare dintre alimente. Iar pe secetă nu putem da vina în fiecare an! Sunt ţări acoperite în proporţie de 80% de deşert, care ne pot da oricând lecţii de agricultură şi ne pot furniza pe dată poveşti de succes în domeniul exportului de produse agro-alimentare.

România, departe de-a fi un deşert, are cel mai fertil sol din zonă şi o reţea hidrografică la care alţii privesc cu invidie. Statul a deţinut şi un sistem de irigaţii, dar se pare că nu i-a mai trebuit.

Până ce nu vom reface sistemul de irigaţii, vom sta la mila naturii. Oare când vom fi, şi noi, măcar cu un pas înaintea vremii?! A vremurilor, de fapt!