Tot ceea ce nu foloseşti, se pierde! Rata de absorbţie a fondurilor europene nu este un motiv de laudă pentru România. În schimb, ne-am remarcat prin numărul încercărilor de fraudare, prin investiţii publice ridicole – inutile pentru cetăţeni sau printr-o birocraţie de coşmar. O mulţime de bani de la Uniune s-au dus pe gârlă. În aval, însă, au stat alţi europeni, cu năvoadele pregătite. Fiind mai dibaci în pescuirea fondurilor europene, nimic nu le-a scăpat!

În vara anului trecut, printr-o decizie a Comisiei Europene, s-a aprobat Acordul de Parteneriat între România şi Comisia Europeană, fiind statornicit un cadru pentru aplicarea proiectelor finanţate din Fonduri Europene, Structurale şi de Investiţii în exerciţiul financiar 2014-2020.

Au fost aprobate o serie de programe subsecvente, printre care Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, Programul Operaţional Capital Uman, Programul Operaţional Capacitate Administrativă, Programul Operaţional Competitivitate.

Autorităţile de management au lansat primele apeluri de proiecte corespunzătoare Programului Operaţional Capacitate Administrativă – în mai 2015 şi Programului Operaţional Competitivitate, în iunie. Depunerea proiectelor s-a sfârşit în august, pentru ambele. O componentă de mare însemnătate a sistemului de gestiune o reprezintă reglementarea fluxurilor financiare, la nivel naţional, între beneficiarii proiectelor finanţate din Fonduri Europene, Structurale şi de Investiţii şi autorităţile de management.

 

Noutăţi legislative

În “Monitorul Oficial” 746/2015 a fost publicată OUG 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020. Conform unor ştiri juridice, la promovarea recentei OUG s-a dorit stabilirea unui cadru financiar general bine definit, aplicabil proiectelor finanţate din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane.

Potrivit celor mai recente ştiri din contabilitate, elementele nou introduse ţintesc înspre consolidarea disciplinei financiare la nivelul beneficiarilor care au calitatea de instituţii publice. Cum se va realiza acest lucru, în viziunea legiuitorului? Într-un mod (aparent) simplu!

Prin introducerea îndatoririi de a raporta periodic, la Ministerul Finanţelor, în ce măsură sunt întrebuinţate creditele de angajament şi creditele bugetare ce corespund proiectelor publice care-au căpătat finanţare din fonduri europene. Se impune efectuarea precizării că, pornind de la aceste raportări frecvente, Ministerul Finanţelor va efectua redistribuiri de credite între ordonatorii de credite.

 

Prefinanţarea şi-ale sale reguli

În exerciţiul financiar 2007-2013, caracterizat, din păcate, de o rată de absorbţie modestă (ca să nu-i zicem altcumva), s-a cristalizat o experienţă care, după cum se precizează în nota de fundamentare a actului normativ, e un bun punct de plecare în vederea realizării unui “cadru general pentru acordarea prefinanţărilor către beneficiari”, în ceea ce priveşte anumite feluri de cheltuieli. Dacă au fost ratate fondurile, măcar ne-am ales cu experienţa. N-ar fi de lepădat nici ea, dacă nu am neglija-o taman atunci când e necesară!

Autorităţile de management vor putea să acorde tranşe de prefinanţare beneficiarilor, în scopul acoperirii necesarului de finanţare corespunzător deplasărilor, cheltuielilor cu resursele umane (salarii, onorarii, burse) ori subvenţiilor. Tranşele de acest gen se vor acorda în urma estimării cheltuielilor, referitoare la o perioadă de trei luni.

Beneficiarul sau liderul de parteneriat care a depus cerere de prefinanţare are obligaţia depunerii unei cereri de rambursare, în cel mult 10 zile calendaristice de la expirarea perioadei pentru care a fost acordată tranşa de prefinanţare (fără a depăşi durata contractului de finanţare). Solicitarea va include toate cheltuielile efectuate, pentru care s-a acordat prefinanţare. În caz contrar, pe beneficiari îi paşte rezilierea contractului de finanţare. Scopul urmărit? Asigurarea eficienţei folosirii fondurilor!

Beneficiarii vor trebui să restituie total sau în parte prefinanţarea acordată, dacă nu vor putea justifica, prin cereri de rambursare, utilizarea sa adecvată. Sumele recuperate astfel din prefinanţarea acordată din fonduri europene vor fi întrebuinţate pentru continuarea finanţării programului.

 

Termenele scurte, ca măsuri anti-tergiversare

Aşa cum rezultă din ultimele ştiri juridice, în noul act normativ au fost prevăzute termene până la care autorităţile de management trebuie să proceseze solicitările de plată sau de rambursare. Au fost stabilite şi termene până la care banii hărăziţi beneficiarilor trebuie să ajungă în conturile lor.

Ulterior primirii facturilor pentru livrarea bunurilor sau pentru prestarea serviciilor, beneficiarul trebuie să depună la organismul intermediar ori la autoritatea de management solicitarea de plată, cu documentele justificative.

În cel mult 20 de zile lucrătoare de la data depunerii de către beneficiar sau de către liderul de parteneriat a cererii de plată, organismul intermediar sau autoritatea de management are să verifice această solicitare.

Apoi, autoritatea de management are să vireze beneficiarului, liderului de parteneriat sau partenerului contravaloarea cheltuielilor rambursabile, în termen de trei zile lucrătoare de la momentul în care va avea, în conturi, banii necesari. După virare, chiar a doua zi, autoritatea de management are să le transmită beneficiarilor o înştiinţare.

În cel mult 20 de zile lucrătoare de la data depunerii cererii de rambursare de către beneficiar sau de către liderul de parteneriat, autoritatea de management va autoriza cheltuielile eligibile ce reies din ea. Plătirea sumelor autorizate va fi efectuată într-un termen de trei zile lucrătoare de la momentul în care autoritatea de management va avea resursele financiare de trebuinţă, în conturi.

 

Nădejdea de mai bine

În motivarea emiterii noului act normativ se aduce argumentul că, în absenţa unei grabnice reglementări a cadrului financiar general aplicabil exerciţiului financiar 2014-2020, n-ar mai avea cum să fie aplicate o serie de proiecte finanţate din fonduri europene, “interesul general public” fiind sever vătămat.

Se spune că “graba strică treaba”. Dar există o sumedenie de situaţii în care intervenţiile prompte sunt salvatoare, cu unica cerinţă de a fi şi adecvate. În trecut, banii ajunşi cu întârziere la beneficiari şi blocajele birocratice au condus la un nivel jenant de scăzut de accesare a fondurilor europene. România a pierdut bani grei în exerciţiul financiar 2007-2013. Cu toate că perioada pusă la dispoziţie pentru accesarea fondurilor a fost prelungită, un mult prea mare procent din acestea e pierdut. Îngrijorător este că statutul de codaşi nu ne mai deranjează, devenind ceva normal.

Să sperăm, însă, că erorile trecutului ne vor fi învăţătură de minte. Că primenirea procedurilor va fi de bun augur iar exerciţiul financiar 2014-2020 va fi unul de succes în ceea ce priveşte rata de absorbţie a banilor europeni şi înfăptuirea unor proiecte utile pentru cetăţeni şi comunităţi!