Pe tema orei de religie au avut loc ample polemici. Ca efect al unei decizii CCR, au fost introduse în legislaţie prevederi referitoare la cererea pe care părinţii trebuie s-o depună pentru ca elevii să studieze religia. Anterior, se depuneau cereri doar pentru retragerea de la ora de religie.

În precedentul an şcolar, părinţii au fost puşi în situaţia de a opta “pro” sau “contra” orei de religie. Aproximativ 90% au optat în favoarea frecventării orei de religie de către copiii lor. Rezultatul concordă cu datele furnizate de către ultimul recensământ. Declarativ, românii par o naţiune religioasă. Conform INS, ca pondere, primele trei locuri le ocupă: ortodocşii (86,45%), romano-catolicii (4,62%) şi reformaţii (3,19%). 0,11% dintre cetăţeni s-au declarat atei şi 0,10% “fără religie”.

 

Noutăţi legislative privind ora de religie

Ordinul 5232/2015 al ministrului educaţiei privind aprobarea metodologiei de organizare a predării disciplinei religie în învăţământul preuniversitar a fost publicat în “Monitorul Oficial” 720/2015. Din ultimele ştiri juridice aflăm că metodologia de organizare a predării disciplinei religie în învăţământul preuniversitar se va aplica începând cu anul şcolar 2015-2016.

Prin noua metodologie va fi clarificată inclusiv controversata chestiune a înscrierii elevilor în vederea „frecventării orei de religie”. Dreptul de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii, va fi asigurat pentru elevii care aparţin unuia dintre cultele religioase recunoscute prin lege în România.

Dacă, din diverse motive, elevul va alege să nu frecventeze orele de religie, situaţia sa şcolară poate fi încheiată şi fără această disciplină şcolară. Dacă vor exista elevi cărora nu li s-au putut asigura condiţii pentru frecventarea orei de religie, situaţia lor şcolară va fi încheiată fără religie.

Prin grija conducerii fiecărei unităţi de învăţământ (primar, gimnazial, profesional, liceal) elevii şi părinţii ori tutorii legal instituiţi ai acestora vor fi informaţi în ceea ce priveşte prevederile legale ce se referă la frecventarea orelor de religie.

 

Cum se vor efectua înscrierile?

Opţiunea pentru frecventarea orei de religie este exprimată fie de către părinţi sau tutori, fie de către elevii înşişi, dacă au împlinit 18 ani. Opţiunea va fi exprimată numai în scris, printr-o cerere adresată şcolii. În cerere va trebui să figureze şi numele cultului religios recunoscut care se doreşte a fi studiat, la ora de religie. Care sunt religiile recunoscute de către statul român? Acelea enumerate în anexa la Legea privind libertatea religioasă (nr. 489/2006)!

Omul e supus schimbării. În lumea celor „văzute”, ca să ne exprimăm în terminologie religioasă, singurul element constant este… prefacerea. În teologia creştină se afirmă că Dumnezeu este unic, neschimbător, veşnic, separat de lumea materială. Numai în viziunea panteistă divinitatea se confundă cu materia, cu universul. Dar universul e schimbător!

Şi convingerile umane sunt supuse prefacerilor. Tot cetăţeanul este liber să-şi schimbe opiniile (religioase). Chiar şi de la o zi la alta. Trebuie precizat că, în acord cu recentele noutăţi legislative, schimbarea opţiunii de a frecventa ora de religie se face în acelaşi fel precum exprimarea sa iniţială. Libertatea de conştiinţă e garantată de Constituţie. Inclusiv libertatea de… răzgândire!

Cererile privind exprimarea opţiunii de participare la ora de religie, precum şi cele privind schimbarea opţiunii vor fi depuse la secretariatul şcolii la care este înscris elevul. Toate cererile vor fi înregistrate în sistemul informatic integrat al învăţământului.

Pentru ca şcolile să poată răspunde adecvat la opţiunile elevilor/părinţilor, în cazul elevilor deja înscrişi în unitatea de învăţământ, cererile vor fi depuse la secretariat până la finele lunii decembrie, pentru anul şcolar ce urmează.

 

Situaţii obişnuite şi situaţii speciale

Odată ce s-a stabilit, în sânul familiei, că viitorul învăţăcel (mai precis viitorul elev al învăţământului primar) va frecventa orele de religie, părinţii săi vor bifa rubrica corespunzătoare din cererea de înscriere, fără a omite să precizeze şi cultul religios dorit a fi studiat.

Dacă cererile de frecventare a orelor de religie sunt depuse mai târziu de luna decembrie – pentru elevii deja înscrişi ori dacă opţiunea n-a fost exprimată prin cererea de înscriere – pentru elevii ce tocmai au debutat în învăţământul primar, cererile în cauză vor fi aprobate în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, dacă în respectiva şcoală se predă religia pentru cultul religios solicitat. Elevii respectivi vor fi incluşi în grupele de studiu deja existente.

Ar putea exista situaţii în care, din pricina puţinătăţii (sau unicităţii) cererilor depuse de către practicanţii unui cult oarecare (desigur, recunoscut), în unitatea de învăţământ nu se va putea rândui predarea religiei, pentru cultul în cauză. În aceste cazuri religia poate fi studiată de către copii chiar „în cadrul cultului propriu”, după cum aflăm din ultimele ştiri juridice.

În acest scop, inspectoratele şcolare vor încheia parteneriate cu reprezentanţii instituţiilor de cult, valabile minimum un an şcolar, în care va fi stabilit în ce mod va fi studiată religia în cadrul cultului cu pricina.

 

Elevii „audienţi” ai religiei

Unităţile de învăţământ vor trebui să stabilească, prin propriul regulament de organizare şi funcţionare, activităţile înlocuitoare ce se pot desfăşura şi personalul care se va ocupa de supraveghere, pentru elevii ai căror părinţi nu au solicitat frecventarea orelor de religie sau cărora şcolile nu le-au putut oferi condiţii pentru frecventarea orelor la această disciplină, conform opţiunii lor.

Elevii pentru care n-au putut fi asigurate condiţii pentru frecventarea orelor de religie conform confesiunii religioase căreia îi aparţin, pot avea, însă, calitatea de „audienţi” la cursurile de religie pe care şcoala le organizează pentru elevii de alte culte. Participarea audienţilor la ora de religie va fi aprobată de către conducerea şcolii, la solicitarea elevului (major) sau a părintelui (pentru minori). Calitatea de audient îl exclude pe elev de la evaluarea şcolară; situaţia lui şcolară va fi încheiată fără disciplina „religie”.

La o primă analiză, noua reglementare pare să corespundă tuturor pretenţiilor. Esenţialul e că fiecărui părinte sau elev major îi e lăsată posibilitatea de a alege. Odinioară, un profesor de religie ne spunea că “Dumnezeu l-a înzestrat pe om cu liber arbitru, i-a lăsat libertatea de a alege.” Fără liber arbitru n-ar putea exista vreo responsabilitate, lucru pe care-l admit şi ateii. Nici legile nu trebuie să-i îngrădească omului libertatea de a alege, atâta vreme cât el nu încalcă, în vreun fel, drepturile aproapelui său!