Mulți dintre cei condamnați la pedepse cu închisoarea se consideră nevinovați și merg până în pânzele albe pentru a-și dovedi nevinovăția. Dar ce faci după ce ai epuizat toate căile de atac ? Codul de procedură penală îți oferă șansa de a putea apela la o cale extraordinară de atac: la contestația în anulare.

Legiuitorul a prevăzut anumite cazuri stricte în care se poate apela la această cale extraordinară de atac. Este bine de știut să oricare dintre părți, o poate formula, inclusiv partea vătămată sau chiar procurorul. Cel care apelează la această cale de atac trebuie să precizeze în cererea sa cazurile de contestație pe care le invocă și motivele pe care le aduce în sprijinul acestora.

Regula este că această contestație în anulare poate fi introdusă în termen de 10 zile de la data la care persoana împotriva căreia se face executarea a luat cunoștință de hotărârea a cărei anulare  se cere. Cazurile în care se poate promova sunt, de exemplu, atunci când în apel părțile nu au fost legal citate sau în imposibilitate de prezentare, când instanța nu a fost compusă conform legii sau a fost un caz de incompatibilitate, cînd procesul s-a judecat în lipsa avocatului sau inculpatul nu a fost audiat. Dacă inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului, contestația în anulare poate fi introdusă oricând.

Înainte de a trece la judecarea cererii, instanța examinează admisibilitatea în principiu, în camera de consiliu, fără citarea părților. Instanța verifică dacă cererea este făcută în termenul prevăzut de lege, dacă motivul pe care se sprijină este prevăzut în Codul de procedură penală și dacă la dosar se depun sau se invocă anumite dovezi.

Nemulțumirea care a generat sesizarea CCR a fost determinată de faptul că legiuitorul a prevăzut în Codul de procedură penală faptul că instanța examinează admisibilitatea în principiu a contestației în anulare, în camera de consiliu, fără citarea părților. CCR a fost chemată să se pronunțe dacă acest text de lege este constituțional sau nu.

Care au fost argumentele în susținerea excepției de neconstituționalitate?

Știrile juridice arată că autorul excepției a considerat că acest text de lege încalcă dreptul la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților fără privilegii și fără discriminări, dreptul la un proces echitabil, pentru că se împiedică realizarea unui echilibru în cadrul procesului prin asigurarea prezenței atât a apărării, cât și a acuzării.

La verificarea admisibilității în principiu a contestației în anulare de către judecător, participă în prezent doar procurorul. Practic, celelalte părți din proces (inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente) nu sunt citate în această etapă premergătoare judecării contestației în anulare. S-a ajuns la situația unui tratament diferențiat în favoarea procurorului și în defavoarea părților, fapt ce afectează dreptul al un proces echitabil. În plus, discriminarea existentă aduce atingere principiului egalității în drepturi.

 Ce a decis CCR?

CCR s-a pronunțat prin Decizia 542/2015 care a fost publicată în Monitorul Oficial 707 din 21 septembrie 2015. Noutățile legislative arată că CCR a reținut faptul că această cale extraordinară de atac presupune două etape: admisibilitatea în principiu și judecata propriu-zisă care are loc doar dacă admisibilitatea în principiu a fost admisă.

În cadrul primei etape, instanța verifică dacă cererea îndeplinește condițiile prevăzute de lege și, dacă răspunsul este afirmativ, înseamnă că părțile au dreptul să își susțină cererea în cadrul unui proces.

Faptul că la această etapă procedurală sunt excluși inculpatul, partea civilă, partea responsabilă civilmente și persoana vătămată și participă doar procurorul, situează aceste părți într-o situație procesuală dezavantajoasă față de reprezentantul Ministerului Public, pentru că acestea nu pot lua la cunoștință și nici nu pot formula observații cu privire la punctul de vedere expus de procuror.

În plus, legiuitorul a prevăzut că până la soluționarea contestației în anulare, instanța poate suspenda executarea hotărârii a cărei anulare se cere după ce ia concluziile procurorului. Acest aspect se pune în discuție tot în cadrul etapei admisibilității în principiu a contestației în anulare, astfel încât părțile fiind excluse nu își pot exprima părerea cu privire la eventuala suspendare a hotărârii.

Știrile juridice arată că CCR consideră că instanța trebuie să asigure părților și persoanei vătămate posibilitatea participării în etapa admiterii în principiu a contestației în anulare, în scopul exercitării dreptului la un proces echitabil. Instanța va putea decide, chiar dacă părțile aleg să lipsească, dar ceea ce este important este ca acestea să fi fost citate în acest stadiu procesual.

În concluzie, CCR a admis excepția de neconstituționalitate și a constat că textul de lege care stabilește că admisibilitatea în principiu a contestației în anulare se examinează de către instanță fără citarea părților, este neconstituțional.

Astfel, legiuitorul are la dispoziție 45 de zile pentru a pune în acord decizia CCR cu legea, urmând ca textul de lege să fie modificat, în sensul de a se preciza că în cadrul acestei proceduri la care participă și procurorul, vor trebui citate părțile și partea vătămată.

Care este miza unei contestații în anulare?

Aparent, pentru mulți poate părea, că este mult zgomot pentru nimic. În realitate, însă, dacă instanța decide că se poate trece la judecarea cauzei în cadrul acestei căi extraordinare de atac, urmează să asculte concluziile părților și ale procurorului și, dacă consideră că cererea este întemeiată, o va admite. Consecința imediată este că petentul mai are o șansă în a-și proba nevinovăția pentru că procesul său urmează să fie rejudecat. Rețineți că judecarea contestației în anulare are loc doar în prezența inculpatului atunci când acesta se află în stare de reținere. Sentința care se pronunță în cadrul acestei contestații este supusă apelului, iar decizia din apel este definitivă.

Șanse egale pentru toți!

 În mod corect CCR a admis această excepție, pentru că, indiferent de faza procedurală în care se află părțile, acestea au dreptul să fie prezente ca să își poată susține punctul de vedere în fața instanței. Doar în aceste condiții putem vorbi de un proces echitabil pentru toți cei implicați.

Deși există legi interne și internaționale care proclamă egalitatea în fața legii și lupta împotriva discriminării, mulți dintre cei care au fost implicați într-un proces au ajuns la această concluzie: „Suntem egali în fața legii/Pentru că suntem mulți creduli, /Favoruri, sporuri, privilegii,/Le au doar ei, noi suntem nuli…” (Cristian Ionuț)