Deschiderea granițelor a însemnat și posibilitatea de a putea alege instituția de învățământ unde să îți desăvârșești studiile, să obții o calificare pentru ca apoi să îți poți exercita profesia mult visată. Există cetățeni străini care au obținut o calificare într-un stat membru din UE și doresc să profeseze în România. Pentru acest lucru, este necesară recunoașterea de către statul român a studiilor efectuate de aceștia.

Legiuitorul a elaborat în acest sens Ordonanța 43/2015 pentru modificarea și completarea legii 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate în România. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial 660 din 31 august 2015, iar prevederile sale se aplică începând cu 3 septembrie 2015.

Cui i se aplică prevederile acestei legi?

Știrile juridice precizează faptul că noutățile legislative vizează orice cetățean al unui stat membru UE care dorește să exercite în România independent sau ca salariat o profesie reglementată de legea română. Legea se aplică și pentru atestarea de către autoritățile române a unui titlu oficial de calificare român completat cu o experiență profesională în vederea exercitării unei profesii într-un stat membru UE.

Rețineți că noutățile legislative se vor aplica și profesiilor de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moașă, medic veterinar și arhitect, în cazul în care nu sunt întrunite condițiile pentru recunoașterea automată. Se va aplica pentru medicii care au o formare de bază, medicii specialiști, asistenții medicali generaliști, medicii dentiști, veterinari, moașele, farmaciștii și arhitecții, dacă aceștia nu îndeplinesc condițiile de practică profesională.

Stagiu de adaptare sau probă de aptitudine?

Există anumite cazuri în care autoritatea română poate cere solicitantului să opteze fie pentru un stagiu de adaptare care să nu depășească 3 ani, fie să susțină o probă de aptitudine.

  Noutățile legislative enumeră printre cazurile în care solicitantul poate opta pentru una dintre cele două variante de mai sus: formarea pe care a urmat-o solicitantul acoperă discipline semnificativ diferite de cele cuprinse în titlul de calificare necesar în România sau profesia reglementată în România cuprinde una sau mai multe activități profesionale reglementate care nu există în profesia similară în statul membru de origine al solicitantului, iar formarea care este necesară în România include discipline semnificativ diferite de cele cuprinse în atestatul de competență sau titlu de calificare al solicitantului.

Proba de aptitudini reprezintă un test de verificare a cunoștințelor și competențelor profesionale ale solicitantului, efectuat sau recunoscut de autoritățile competente. Această probă ține cont de faptul că solicitantul este o persoană calificată în statul său și va viza disciplinele a căror cunoaștere este esențială pentru exercitarea profesiei respective. În plus, proba poate viza și cunoașterea normelor deontologice care se aplică activităților respective în România. Ea se va susține în termen de 6 luni de la decizia inițială privind obligativitatea acestei probe.

Dreptul de a profesa

Legiuitorul a stabilit faptul că dreptul de a accede la o profesie reglementată pentru care se cere deținerea unui titlu profesional sau de a o exercita în România, nu poate fi interzisă dacă solicitantul are o diplomă obținută într-un stat UE sau care certifică faptul că titularul a încheiat un ciclu de studii postliceale de cel puțin un an, dar nu mai mare de 3 sau cu o durată echivalentă în învățământul fără frecvență.

La fel, pot profesa și cei care au un certificat care atestă faptul că titularul, după ce a urmat un ciclu de studii gimnaziale sau liceale, a încheiat fie un ciclu de formare profesională și a urmat în completare un stagiu de practică profesională.

Aceleași drepturi le au și cei care au exercitat profesia respectivă cu normă întreagă timp de un an sau durată globală echivalentă cu normă redusă în cei zece ani anteriori într-un stat membru ce nu reglementează acea profesie și dețin unul sau mai multe atestate de competență sau titluri de calificare emise de alt stat membru care nu reglementează acea profesie.

Rețineți că atestatele de competență sau titlurile de calificare trebuie să fie eliberate de o autoritate competentă într-un stat membru și să ateste pregătirea titularului pentru exercitarea acelei profesii. Nu se va solicita experiența profesională de un an dacă titlurile de calificare deținute de solicitant fac dovada educației sale.

Știrile juridice precizează faptul că autoritățile competente române pot refuza accesul la profesie și exercitarea acesteia celor care au un atestat de competență atunci când accesul la o profesie reglementată sau exercitarea acesteia este condiționată în România de absolvirea unui ciclu de studii de învățământ universitar cu o durată mai mare de 3 ani.

Cunoașterea limbii române

Având în vedere că cei cărora li se vor recunoaște calificările vor profesa în România, legiuitorul a decis că aceștia trebuie să aibă cunoștințele de limba română necesare pentru a putea exercita profesia la noi în țară. Se pot efectua chiar și controale pentru a verifica cunoștințele de limba română ale acestora.

Cardul profesional european

Acesta reprezintă un certificat electronic care atestă faptul că solicitantul a îndeplinit toate condițiile pentru a presta temporar și ocazional servicii în statul respectiv sau că i s-au recunoscut calificările profesionale. Emiterea acestui card nu conferă dreptul automat de a practica profesia dacă pentru aceasta există cerințe de înregistrare sau alte proceduri de control stabilite de legile române.

Cardul profesional european va fi valabil pe teritoriul României, ca și stat gazdă, atâta vreme cât titularul acestuia își păstrează dreptul de practică pe baza documentelor aflate în dosarul său.

Accesul la profesie

Prin recunoașterea calificărilor profesionale, beneficiarii pot avea acces în România la aceeași profesie ca cea în care sunt calificați în statul membru de origine și o pot exercita în aceleași condiții ca și cetățenii români.

Se poate acorda și acces parțial pentru desfășurarea unei activități în România dacă solicitantul e calificat pe deplin pentru a exercita în statul membru de origine activitatea pe care vrea să o exercite și la noi, dacă există diferențe mari între profesia din statul membru al solicitantului și cea de la noi și compensarea ar însemna ca solicitantul să urmeze cursuri de formare în România pentru a avea acces deplin la acea profesie pe teritoriul României.

Vin străinii și pleacă românii

Faptul că legiuitorul a considerat util să clarifice modul de recunoaștere a calificărilor profesionale obținute de cetățenii din UE, înseamnă că nu sunt puțini cei care vin să își încerce norocul pe plaiurile mioritice. Cifrele neoficiale spun că ar fi cam 4 milioane de români care muncesc prin țări străine, în timp ce aproximativ 42.000 de străini vin să muncească în România.

Concluzia? Exportăm mai mulți români, decât importăm străini!