Cât este tânăr, sănătos tun, omul consideră că preocupările privitoare la anii bătrâneţii sunt pierdere de vreme. Tânărul e prea preocupat de provocările prezentului, pentru a-şi mai face griji legate de viitorul îndepărtat. Concepţiile se mai schimbă, pe măsura apropierii vârstei de pensionare. Nu-i deloc o plăcere să constaţi că, după 35-40 de ani de muncă, vei primi de la stat o pensie alcătuită din… trei cifre mititele.
Din (prea multe) păcate, statul n-a administrat foarte grijuliu fondurile publice de pensii. Naufragiul viitor al sistemului public de pensii se profilează încă de acum, pe fondul crizei demografice. În această perspectivă, pensiile private ar putea constitui colacul de salvare al celor care aspiră la o bătrâneţe liniştită, decentă, trăită fără a apela la mila semenilor, pentru o bucată de pâine.
Care sunt noutăţile legislative?
În “Monitorul Oficial” 636/2015 a văzut lumina tiparului Norma ASF nr. 11/2015 privind capitalul social al administratorului fondului de pensii administrat privat. Noua reglementare stabileşte reguli clare privind provenienţa capitalului social subscris şi vărsat de către fondatorii sau acţionarii societăţii de pensii. Norma se mai referă şi la modificarea capitalului social al administratorului fondului de pensii administrat privat, autorizat potrivit Legii 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.
La momentul depunerii cererii de autorizare ca societate de administrare a fondurilor de pensii administrate privat, societatea trebuie să aibă alocat un capital social minim. Capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii este echivalentul în lei, socotit la cursul de schimb valutar al BNR la data constituirii, al sumei de 4 milioane euro.
Conform celor mai noi ştiri juridice, atunci când se va realiza analiza originilor capitalului social al societăţii de pensii sau administratorului, se va ţine seama de elementele ce urmează: natura activităţii desfăşurate de către fondatori sau acţionari, provenienţa fondurilor ce vor fi întrebuinţate ca participaţie la capitalul social al administratorului şi informaţiile legate de activitatea fondatorilor sau acţionarilor – care ar putea conduce la concluzia că există riscul ca viitorul administrator să nu-şi desfăşoare activitatea în armonie cu prevederile legii privind fondurile de pensii administrate privat.
Capitalul social se constituie doar cu bani “curaţi”!
Resursele financiare hărăzite participaţiei la capitalul social al administratorului nu trebuie să reprezinte sume împrumutate ori puse la dispoziţie, indiferent cu ce titlu (sau “acoperire”), de către alte persoane fizice, PFA-uri, persoane juridice sau entităţi fără personalitate juridică. Aceste sume trebuie, deci, să provină doar din sursele proprii de finanţare!
Totodată, din recentele noutăţi legislative, rezultă că sumele destinate participaţiei la capitalul social al administratorului fondului de pensii trebuie să nu-şi aibă provenienţa în jurisdicţii în care nu e prevăzută obligativitatea organizării şi ţinerii contabilităţii şi/sau publicării situaţiilor financiare, ţinerii registrelor comerciale şi/sau care îngăduie o comodă păstrare a anonimatului în privinţa identităţii acţionarilor, asociaţilor ori administratorilor. Nu-i niciun secret că sub umbrela anonimatului seminţele ilicitului pot germina nestingherite!
Sumele hărăzite participaţiei la capitalul social al administratorului n-ar trebui să provină nici de la persoane juridice ori de la alte entităţi înregistrate în acele ţări ale căror relaţii diplomatice cu ţara noastră sunt… egale cu zero. După cum n-ar trebui să provină nici din activităţi ce nu respectă prevederile legislaţiei pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi pentru combaterea finanţării terorismului. Mai exact ale Legii nr. 656/2002!
Administratorul va transmite la ASF, pentru fiecare dintre participanţii la capitalul social – persoane fizice sau juridice, după caz: extrasul de cont (probă a vărsării complete a aportului la capitalul social), o declaraţie pentru participanţii la capitalul social – completată şi iscălită de către fiecare participant la capitalul social al societăţii şi un chestionar pentru participanţii la capitalul social, completat şi semnat de fiecare dintre ei. Modelele ultimelor două documente sunt prezentate în anexele noii norme!
Cum se realizează modificarea capitalului social?
Trebuie precizat, din start, că nicio modificare a capitalului social nu se poate înfăptui nesocotind prevederile Legii societăţilor (nr. 31/1990) iar orişice modificare a capitalului social al administratorului va fi efectuată în prealabil, cu aprobarea Autorităţii de Supraveghere Financiară.
Ultimele ştiri din contabilitate arată că administratorul fondului de pensii gestionat privat trebuie să se asigure că, pe toată perioada sa de funcţionare, valoarea capitalului social propriu nu se va diminua sub valoarea capitalului social minim, acesta fiind, cum s-a văzut, echivalentul în lei al sumei de 4 milioane de euro, socotit la cursul de schimb al BNR.
Ori de câte ori se înregistrează o valoare mai mică decât cea prevăzută, completarea capitalului social al administratorului de fonduri de pensii va trebui înfăptuită într-un termen de cel mult şase luni de la momentul la care a fost înregistrată o valoare situată sub pragul admis.
Atunci când capitalul social se reduce sub valoarea pe care o prevede legea, administratorul va înştiinţa, degrabă, ASF-ul. Apoi, administratorul fondului de pensii privat va lua toate măsurile de cuviinţă pentru reîntregirea capitalului social.
Solicitarea de modificare a capitalului social
În vederea modificării capitalului social, administratorul fondului de pensii administrat privat va trebui să depună la ASF o cerere de aprobare a acestei măsuri. Pe lângă cerere va mai trebui să depună şi proiectul actului constitutiv (actualizat în urma modificării capitalului social), hotărârea adunării generale extraordinare a acţionarilor de modificare a capitalului social, mandatele de reprezentare în adunarea generală extraordinară – pentru acţionarii persoane juridice, extrasul de cont (dovada vărsării capitalului social, pentru fiecare dintre participanţi).
Cererea va trebui acompaniată şi de către nota de fundamentare cuprinzând motivele modificării capitalului social şi calculul raportului dintre activul net şi capitalul social (anterior şi ulterior modificării). Odată cu solicitarea se vor depune atât declaraţia, cât şi chestionarul pentru participanţii la capitalul social (cu deţineri de minimum 1%), întocmite conform modelelor din anexele noii norme ASF.
Prudenţa trebuie să fie, întotdeauna, principiul călăuzitor în administrarea fondurilor private de pensii. Nu ştim sigur ce se va întâmpla cu pensiile de stat peste 3-4 decenii, când, probabil, un salariat va trebui să cotizeze, din greu, pentru doi pensionari.
Ştim, însă, că un venit lunar în plus – provenit din pensia privată (cea obligatorie şi, poate, cea facultativă), va fi o binevenită gură de oxigen pentru omul înconvoiat sub povara straielor grele ale bătrâneţii.