CEDO a statuat că este necesară soluționarea proceselor într-un termen rezonabil, astfel încât să fie asigurat dreptul la un proces echitabil. De la teorie până la practică este cale lungă și realitatea din România pare să fie departe de principiul statuat de CEDO. În România știi cu siguranță când începe procesul, dar nu poți cuantifica cât va dura. Unele procese au durat zeci de ani, astfel încât au fost lăsate moștenire generației următoare.

Situația este complet diferită atunci când în cauzele penale, urmărirea penală și judecarea cauzei durează excesiv de mult. Legiuitorul a introdus posibilitatea de a se putea formula contestație de către suspect, inculpat, persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente pentru accelerarea acestei proceduri. Această contestație se soluționează prin încheiere, în camera de consiliu, fără participarea părților și a procurorului.

Faptul că se ia o decizie fără ca părțile să poată participa în mod efectiv și să își susțină punctul de vedere în fața instanței de judecată, a dus la sesizarea CCR cu privire la neconstituționalitatea acestei prevederi.

Care au fost argumentele autorului excepției de neconstituționalitate?

Faptul că judecarea contestației cu privire la durata procesului penal are loc în camera de consiliu fără participarea procurorului și a părților încalcă principiul contradictorialității și al oralității procesului penal. Practic, prin faptul că această procedură are loc în camera de consiliu echivalează cu o ședință secretă și părțile sunt în imposibilitatea de a putea contracara susținerile celorlalți participanți la această procedură.

Lipsa de publicitate a unei ședințe de judecată nu trebuie să echivaleze cu lipsa înștiințării părților și cu împiedicarea acestora de a se putea apăra și de formula concluzii orale în cadrul acestei proceduri. Ședințele de judecată pot să aibă caracter secret doar în raport cu terțe persoane, iar nu față de părțile din procesul penal.

Ce prevede Codul de procedură penală cu privire la contestația privind durata procesului?

Contestația se formulează în scopul accelerării urmăririi penale sau judecării atunci când a trecut cel puțin un an de la începerea urmăririi penale sau de la trimiterea în judecată sau după 6 luni dacă s-a exercitat o cale de atac. În cursul judecății procurorul poate formula și el această contestație. Rețineți că ea poate fi retrasă oricând până la soluționare și nu mai poate fi formulată în cadrul aceleiași faze procesuale în care a fost retrasă.

Va fi competent să judece această contestație pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale, judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță, iar pentru cauzele aflate în cursul judecății sau în căile de atac, ordinare sau extraordinare, competența aparține instanței ierarhic superioare celei pe rolul căreia se află cauza. Dacă procedura judiciară față de care se formulează contestație se află pe rolul ÎCCJ, competența de soluționare a contestației aparține unui alt complet din cadrul aceleiași secții.

În scopul soluționării contestației, judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța vor informa procurorul, instanța pe rolul căreia se află cauza cu privire la contestația formulată precizând că pot formula un punct de vedere cu privire la aceasta, sens în care în termen de 5 zile se va transmite dosarul sau o copie certificată a acestuia.

În plus, vor fi informate celelalte părți din proces (suspectul, inculpatul, partea vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente) cu privire la contestație și la dreptul de a-și exprima opinia în termenul stabilit de judecătorul de  drepturi și libertăți sau de instanță. Dacă nu se transmite punctul de vedere, acest fapt nu va împiedica soluționarea contestației care se va finaliza în maxim 20 de zile de la înregistrare în camera de consiliu fără să participe nici procurorul și nici părțile.

Pentru a putea lua o decizie cu privire la contestație, judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța, verifică durata procedurilor efectuate și a punctelor de vedere prezentate de părți. Pentru a aprecia cu privire la durată, se vor lua în considerare natura și obiectul cauzei, numărul participanților și dificultatea de administrare a probelor, elementele de extraneitate ale cauzei, faza procesuală în care se află cauza și durata fazelor procesuale anterioare, comportamentul contestatorului și al celorlalți participanți în procedura judiciară, intervenția unor modificări legislative aplicabile cauzei și alte elemente care pot influența durata procedurii.

Dacă se consideră că este întemeiată contestația, se va fixa un termen în care procurorul să rezolve cauza sau instanța să o soluționeze, precum și termenul în care nu mai poate fi formulată o nouă contestație. Noutățile legislative  arată că în cadrul acestei contestații nu se pot oferi soluții privind fondul cauzei și nu se poate anticipa modul de soluționare a procesului.

Cei care promovează cu rea credință astfel de contestații pot fi amendați cu amendă judiciară de la 1.000 la 7.000 lei la care se vor adăuga și cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației.

Contestația se soluționează prin încheiere care se va motiva în 5 zile de la pronunțare nefiind supusă niciunei căi de atac și se va comunica contestatorului și părților.

Ce a decis CCR?

Sesizată cu această excepție de neconstituționalitate, CCR s-a pronunțat prin Decizia 423/2015 care a fost publicată în Monitorul Oficial 538 din 20 iulie 2015. În cadrul soluționării contestației, nu se iau măsuri cu privire la vinovăția inculpatului sau la pedeapsa aplicată acestuia, ci se apreciază doar cu privire la durata rezonabilă a activității de urmărire penală sau de judecată.

CCR consideră că participanții la procesul penal trebuie să aibă dreptul de a putea participa la ședința de judecată în scopul de a putea susține în fața instanței argumentele cu privire la durata procesului penal. Și această procedură trebuie să aibă la bază principiul contradictorialității în scopul de a da șanse egale părților să își exprime opinia și să poată combate argumentele celorlalte părți.

Chiar dacă procurorul și părțile pot depune note scrise prin care să își exprime punctele de vedere cu privire la admisibilitatea sau respingerea contestației, nicio parte nu are posibilitatea de a cunoaște punctul de vedere al celorlalte părți. Pentru a complini aceste neajunsuri și pentru a da șansa părților la un proces echitabil, se impune ca judecătorul să se pronunțe asupra acestei contestații în cadrul unei proceduri la care să participe părțile, procurorul în scopul de a se da eficiență principiului contradictorialității procesului penal.

Curat neconstituțional!

CCR a admis excepția de neconstituționalitate și a decis că nu se poate decide în camera de consiliu fără participarea părților și a procurorului. Acum revine celor două Camere ale Parlamentului sarcina de a pune în acord decizia CCR cu prevederile legale.