Cine ar fi crezut, în clipa-n care Cortina de Fier se prăbuşea cu mare zarvă, că vor veni vremuri în care flancul estic al NATO va fi iarăşi blindat cu armament greu, aşa cum era “moda” în plin Război Rece?! Puţini ar fi putut bănui la Summit-ul NATO 2008 (Bucureşti) că peste doar 6 ani ucrainienii vor constata, nevenindu-le a crede, că hotarele ţării lor se modifică de la oră la oră sau… peste noapte!

Dacă-n 2008 se discuta despre Afganistan şi extinderea NATO, astăzi subiectele ar fi altele – evoluţiile din Ucraina şi primejdia terorismului islamist. Sferele mondiale de putere se pot ciocni cu zgomot. Noi, având o ţară nu foarte mare şi nici prea puternică militar, trebuie să fim cu ochii-n patru, pentru a ne poziţiona adecvat, evitând să fim prinşi la mijloc şi… striviţi într-un duel dintre coloşi. Concomitent, trebuie să ne organizăm apărarea, dar şi să furnizăm securitate şi stabilitate zonală, ca membri ai unei alianţe militare!

Legea 189/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României a văzut lumina tiparului în “Monitorul Oficial” 492/2015.

Până acum, legea spunea că înfiinţarea pe teritoriul României a unor comandamente ori baze militare străine sau reprezentanţe militare ale unor organizaţii internaţionale se făcea, simplu, „cu aprobarea Parlamentului”.

Dar ultimele ştiri juridice anunţă unele completări. Astfel, înfiinţarea pe teritoriul României a unor comandamente (ex.: Centrul de comandă NATO, Bucureşti), entităţi ori elemente sau structuri militare străine sau multinaţionale, precum şi a unor structuri sau reprezentanţe militare ale unor organizaţii internaţionale se face fie în temeiul tratatelor internaţionale ratificate de Parlament atunci când acestea conţin prevederi exprese în acest sens, fie cu aprobarea legislativului, la propunerea preşedintelui şi solicitarea ministrului apărării, cu avizul CSAT.

 

Când “vin americanii”?! Au venit, deja!

Intrarea şi staţionarea forţelor armate străine în România sau tranzitarea teritoriului naţional de către trupele lor, în scopul pregătirii sau desfăşurării unor operaţiuni militare, potrivit angajamentelor asumate de România prin tratate, va fi aprobată de către preşedintele României la propunerea prim-ministrului, după consultarea CSAT.

Preşedintele statului va informa Parlamentul despre decizie, în termen de 5 zile de la luarea acesteia. Acestea sunt condiţiile în care va avea loc şi aprobarea prepoziţionării produselor militare, echipamentelor şi materialelor din dotarea forţelor armate străine.

Vă întrebaţi ce-i cu această “prepoziţionare”? Ei bine, prepoziţionarea reprezintă dispunerea produselor militare, echipamentelor şi materialelor din înzestrarea armatelor străine şi, după caz, prezenţa personalului de deservire, în facilităţi aparţinând autorităţilor publice, în vederea pregătirii sau derulării unor operaţiuni militare. Că tot se vorbea, deunăzi, despre dislocarea armamentului greu adus din SUA!

 

Facilităţi şi… gratuităţi

La fel ca şi până acum, MApN poate pune la dispoziţia forţelor armate străine, contra cost sau gratuit, după caz, poligoane, terenuri, clădiri, tehnică, armament, echipamente, materiale, precum şi alte bunuri şi elemente de infrastructură din patrimoniul propriu. Numai că de-acum nu va mai fi necesară aprobarea Guvernului pentru folosinţa exclusivă a acestor mijloace de către forţele armate străine pentru o perioadă mai mare de 6 luni. Forţele din cadrul NATO, pentru că de alte trupe nu poate fi vorba, le pot folosi cât va fi nevoie, conform înţelegerilor!

Există o prevedere conform căreia asigurarea sprijinului logistic se poate realiza cu suportarea cheltuielilor din bugetul aprobat MApN. Creditele bugetare întrebuinţate în acest scop se reconstituie cu fondurile înapoiate în acelaşi exerciţiu bugetar de către forţele armate străine sau reprezentanţele militare ale unor organizaţii internaţionale înfiinţate pe teritoriul României. Altfel spus, cheltuielile efectuate de către MApN se restituie de către forţele străine!

Noua lege introduce, însă, o derogare de la regula sus-amintită. Anumite bunuri şi servicii vor putea fi puse gratuit la dispoziţia forţelor străine, pe timpul participării acestora la operaţiuni, cu suportarea cheltuielilor din bugetul aprobat al MApN, în condiţii similare aplicabile personalului propriu.

Din categoria bunurilor pe care trupele străine staţionate în România le pot folosi fără a plăti se numără spaţiile de lucru, spaţiile şi serviciile de pregătire/servire a mesei, cazarea în unităţile militare, spaţiile de depozitare, serviciile de evacuare medicală de urgenţă, serviciile genistice pentru logistică, facilităţile de instruire şi poligoanele de tragere, facilităţile de recreere şi refacere.

Potrivit ultimelor ştiri din contabilitate, la solicitarea Ministerului Apărării, celelalte autorităţi publice vor acorda sprijin în vederea asigurării acestor bunuri şi servicii, cu suportarea cheltuielilor din bugetul aprobat al acestora, atunci când bunurile şi serviciile sunt hărăzite eforturilor de apărare colectivă.

 

În ce condiţii pot fi dispuse echipamentele militare străine?

Forţele armate străine pot prepoziţiona (dispune) produse militare, echipamente şi materiale, în condiţiile în care există o notificare prealabilă a autorităţilor române cu privire la tipurile, cantităţile şi graficele de livrare a echipamentelor militare şi bunurilor ce urmează a fi dislocate în România.

O altă condiţie ce trebuie respectată pentru prepoziţionarea produselor militare, echipamentelor şi materialelor e asigurarea informării periodice asupra prezenţei şi stării produselor militare, echipamentelor şi materialelor.

Nu trebuie să fie omise, de către reprezentanţii forţelor armate străine staţionate în România, informarea cu privire la condiţiile de siguranţă, securitate şi protecţia mediului, aferente prepoziţionării produselor militare şi nici asigurarea accesului autorităţilor române la produsele militare şi echipamentele prepoziţionate, în situaţii de forţă majoră.

Cine va suporta cheltuielile pentru îndeplinirea angajamentelor asumate, în vederea asigurării condiţiilor de siguranţă şi securitate aferente prepoziţionării produselor militare, echipamentelor şi materialelor? Ministerul Apărării Naţionale, din bugetul propriu. Aliaţii vin cu armament şi materiale militare, să ne păzească. Dar şi noi trebuie să păzim… armamentul şi materialele!

 

 

Ne pregătim pentru… Pace?

Acum vreo 17 secole, Flavius Vegetius Renatus spunea “Si vis pace, para bellum”. “Dacă-ţi doreşti pace, găteşte-te de război”, am putea tălmăci vorba sa. Unii oameni politici şi analişti resping ferm această strategie, mizând 100% pe diplomaţie şi afirmând că prea multa pregătire pentru bătălie conduce… la război.

Ca s-ajungem la conduita optimă, să ne amintim şi ce zicea Theodore Roosevelt: “Speak softly and carry a big stick”. Chiar dacă eşti bun ca pâinea caldă, paşnic şi binevoitor, nu strică nici să ai o bâtă solidă la îndemână.

Nici amicii puternici, numeroşi, nu sunt de ici, de colo. Că adversarii şi nedreptăţile se ivesc repede, când nici nu te aştepţi. Şi nu-i dezirabil să fii precum oaia între lupi!