La prima vedere, standardizarea pare o noţiune desprinsă din sferele mai greu accesibile ale abstractului şi cam străină de viaţa cotidiană. Dar aparenţa diferă total de esenţă, pentru că de existenţa standardizării beneficiem cu toţii, zi de zi!

În absenţa standardizării ar fi afectate grav calitatea şi fiabilitatea majorităţii produselor – de la medicamente şi materialele de construcţii, până la utilaje şi echipamentele electronice, fără de care traiul nostru n-ar fi cu mult diferit de cel al stră-străbunicilor noştri.

Orice produs (sau serviciu) furnizat publicului trebuie să respecte o serie de cerinţe referitoare la structură, proprietăţi şi calitate. Standardul este o sumă a acestor cerinţe care privesc un produs, un serviciu sau o procedură.

Activitatea de standardizare naţională este una de interes public general şi contribuie la reprezentarea intereselor naţionale în activitatea de standardizare europeană şi internaţională, la protecţia intereselor consumatorilor şi a mediului ambiant, precum şi la creşterea competitivităţii economiei româneşti.

De asemenea, activitatea de standardizare naţională îşi aduce un preţios aport la înlăturarea barierelor tehnice din calea comerţului, la o bună aplicare a reglementărilor şi a politicilor publice, la folosirea durabilă a resurselor naturale ori la promovarea rezultatelor cercetării, inovării şi dezvoltării. Standardizarea constituie o activitate specifică realizată de către un organism recunoscut, prin care sunt elaborate, aprobate, revizuite, adoptate şi anulate standardele şi alte documente de standardizare hărăzite unei întrebuinţări repetate, comune.

Sfârşitul lunii lui Cireşar a adus cu sine importante noutăţi legislative în domeniul standardizării. Astfel, Legea nr. 163/2015 privind standardizarea naţională a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 470/2015.

 

Prevederile standardelor trebuie să nu contrazică litera legii!

Noua reglementare precizează că marca de conformitate reprezintă o marcă protejată, aplicată sau emisă în temeiul normelor unui sistem de evaluare a conformităţii, indicând, cu un grad satisfăcător de încredere, că produsul sau serviciul cu pricina e conform cu cerinţele din standardul naţional. Standardele româneşti sunt cele care se elaborează şi se aprobă în cadrul standardizării naţionale. Ele se identifică prin indicativul alcătuit din sigla “SR”, numărul standardului, anul publicării sale.

Sigla “SR” are semnificaţia de “standard român” şi, desigur, se va aplica numai pe standardele autohtone. În momentul în care standardele române vor adopta standarde europene/internaţionale, sigla “SR” are să fie urmată de către combinaţia de litere care identifică standardele europene sau internaţionale adoptate. Nicio prevedere existentă într-un standard românesc nu trebuie să contrazică vreo prevedere din legislaţia naţională!

Conform ultimelor ştiri juridice, aplicarea standardelor române are un caracter voluntar. Dar aplicarea unui standard român poate să devină obligatorie, în parte sau cu totul, pe întreg teritoriul naţional, pe plan zonal sau local, numai printr-o reglementare, atunci când aspecte de natură publică, de ocrotire a vieţii, a sănătăţii şi a securităţii cetăţenilor, a mediului şi a intereselor consumatorilor impun o măsură de acest fel.

 

Cine se ocupă de standardizare, la nivel naţional?

Activitatea de standardizare naţională se efectuează de către Asociaţia de Standardizare din România (ASRO). ASRO reprezintă un organism naţional de standardizare recunoscut prin HG, fiind o persoană juridică de drept privat, de interes public general, având statut de asociaţie lipsită de scop patrimonial.

ASRO reprezintă ţara noastră ca membru în organizaţiile de standardizare europene şi internaţionale precum Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică, Comitetul European de Standardizare, Institutul European de Standardizare în Telecomunicaţii, Organizaţia Internaţională de Standardizare. Cine va achita cotizaţiile corespunzătoare calităţii de membru în aceste organizaţii de standardizare? Toate fondurile de trebuinţă vor fi alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei!

Printre atribuţiile Asociaţiei de Standardizare din România se numără: stabilirea metodologiei de standardizare naţională, implicarea în standardizarea europeană ori internaţională; elaborarea, publicarea şi aplicarea anuală a programului de standardizare naţională; elaborarea, aprobarea şi publicarea standardelor române.

Adoptarea standardelor europene şi internaţionale ca standarde române, realizarea obligaţiilor ce izvorăsc din reprezentarea României în organizaţiile europene şi internaţionale de standardizare, asigurarea informării publice (prin publicarea standardelor române şi altor publicaţii relevante privind standardizarea naţională), precum şi comercializarea standardelor române sunt alte atribuţii ale Asociaţiei de Standardizare.

 

Programul de standardizare naţională

Potrivit ultimelor ştiri juridice, Asociaţia de Standardizare din România are să asigure administrarea fondului naţional documentar de standarde române, publicarea lunară a “Buletinului standardizării” şi acordarea dreptului de utilizare a mărcilor de conformitate cu standardele române, la solicitare, pentru produsele şi serviciile conforme cu standardele române. Programul de standardizare naţională se va elabora, an de an, de către ASRO şi are să fie avizat de către Ministerul Economiei.

În faza de proiect, programul de standardizare naţională va fi supus consultării publice pentru un interval de 30 de zile, prin publicarea acestuia pe pagina web a Asociaţiei. Forma finală a programului de standardizare naţională va fi publicată tot acolo. Orice entitate interesată poate să alcătuiască şi să depună la ASRO propuneri de elaborare, revizuire sau adoptare a unui standard român, cu condiţia să fie respectată metodologia de standardizare naţională.

Standardele europene, standardele internaţionale şi alte documente de standardizare pot fi aplicate pe teritoriul românesc numai în forma standardelor române, care le transpun la nivel naţional. Standardele europene se adoptă ca standarde autohtone. Standardele naţionale conflictuale vor fi anulate!

Asociaţia de Standardizare din România va trebui să fie consultată, întotdeauna, de către autorităţile publice, pe parcursul procesului de alcătuire a reglementărilor care fac referire sau care sunt legate de standardele sau de standardizarea naţională.

 

Între standardizare şi inovare…

În activitatea de standardizare au tot interesul să se implice nu doar entităţile economice, ci şi asociaţiile de protecţie a consumatorilor, structurile asociative cu caracter profesional ori autorităţile publice. Standardizarea europeană are la bază principiile transparenţei, coerenţei, deschiderii, aplicării voluntare, consensului, independenţei faţă de interesele particulare şi eficienţei.

În lumina acestor principii, care stau la baza adoptării reglementărilor UE din domeniu, este esenţial ca toate părţile interesate relevante, inclusiv instituţiile publice şi IMM-urile, să-şi aducă contribuţia la procesul de standardizare. Standardizarea oferă beneficii inestimabile (re)tehnologizării şi economiei.

Paradoxal, toate tehnologiile actuale sunt tributare gândirii deloc standardizate a unor inventatori de geniu. Unde încetează gândirea standard şi şabloanele, începe originalitatea. Însă, găsirea proporţiei optime între creativitate, spiritul practic şi… standardizare, va oferi o reţetă de succes în orice domeniu!