„Voi lupta până la ultima picătură de sânge pentru ca tu să ai dreptul de a nu fi de acord cu mine“, afirma, la un moment dat, Ion Raţiu, reuşind să formuleze una dintre cele mai succinte, clare şi cuprinzătoare descrieri ale democraţiei. Oare câţi dintre oamenii politici de azi ar mai fi în stare să emită o asemenea afirmaţie pornită din suflet, din pură convingere, nu din cine ştie ce meschin calcul politic?!

Constituţia spune clar că România e stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate, dar şi că statul român se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă, judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale. Ori de câte ori creşte ponderea vreuneia dintre cele trei puteri, în detrimentul celorlalte două, se naşte un dezechilibru, prin care democraţia constituţională e periclitată.

Conform opiniei unora, actualmente am fi martorii unui asemenea dezechilibru, în care perdant ar fi parlamentul, printr-o intervenţie prea dură a instituţiilor de forţă şi puterii judecătoreşti. Alţii afirmă că, din contră, nu-i vorba decât despre un act de justiţie, în care numeroşii “parlamentari penali” si alti politicieni certaţi cu legea primesc osânda binemeritată. Tot românul are o părere: pro sau contra.

“Este sau nu democraţia pusă-n pericol?” constituie o întrebare la care anul viitor, pe vremea aceasta, vom avea un răspuns – nădăjduim că unul nepărtinitor, bine argumentat. Cum se va ajunge la răspuns? Vom vedea în continuare!

 

Democraţia românească – sub lupa unei comisii

În clipa de faţă se duce o crâncenă şi îndreptăţită luptă împotriva corupţiei. Vinovaţii trebuie să plătească, dar totodată trebuie ca în acest teribil război dus împotriva infractorilor perfizi deghizaţi în politicieni populari, să nu cadă, ca victime colaterale, şi democraţia, constituţionalitatea ori statul de drept.

Potrivit legii fundamentale, fiecare cameră a parlamentului îşi poate constitui comisii parlamentare şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Totodată, cele două camere îşi pot constitui comisii comune. Comisiile parlamentare se formează conform configuraţiei politice a fiecărei camere.

Constituirea comisiilor speciale – înfiinţate în scopul elaborării unor propuneri legislative sau în alte scopuri – se realizează la propunerea biroului permanent. Prin hotărârea de înfiinţare trebuie precizaţi senatorii care vor avea calitatea de membri, precum şi termenul la care va fi depus raportul comisiei.

Potrivit unor ştiri juridice de ultimă oră, Hotărârea Senatului nr. 48/2015 privind constituirea comisiei speciale a senatului pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România a fost publicată în “Monitorul Oficial” 452/2015.

Nou-înfiinţata comisie şi-a asumat scopul de a alcătui şi de a prezenta nu doar senatului, ci şi… societăţii româneşti (!), “o evaluare amănunţită, analitică şi obiectivă”, atât relativ la calitatea practicilor şi instituţiilor democratice din România, cât şi a felului în care este aplicat, în momentul de faţă, principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat, al echilibrului şi al controlului reciproc.

Comisia va fi alcătuită din nouă senatori, desemnaţi de către grupurile parlamentare ale senatului şi va fi condusă de un birou format dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar. Toţi membrii comisiei îşi vor păstra şi calitatea de membri ai comisiilor permanente din senat.

Şedinţele comisiei vor avea loc săptămână de săptămână sau ori de câte ori va fi nevoie iar activitatea comisiei se va desfăşura în temeiul unui regulament propriu de funcţionare. Regulamentul va fi supus aprobării biroului permanent al senatului.

Dacă toate vor merge “ca pe roate”, senatului îi va fi dat să ia act de raportul final asupra activităţii desfăşurate de către comisia pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România, taman în luna aprilie a anului viitor. Raportul va fi acompaniat şi de propuneri legislative.

 

Ce atribuţii are noua comisie?

Potrivit ultimelor ştiri juridice, comisia specială a senatului are să întocmească o documentare cuprinzătoare pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România, scop în care va colabora cu autorităţile publice competente şi va aduna date din surse publice.  Comisia va organiza consultări cu societatea civilă, cu mediul academic, cu reprezentaţi ai instituţiilor. Nu vor lipsi nici dezbaterile publice!

Toate se vor finaliza cu un raport, prin care vor fi măsurate elemente precum: responsabilitatea politică, libertatea de exprimare, participarea şi reprezentarea politică, gradul de acceptare al pluralismului, capacitatea de reglare a greşelilor şi abuzurilor instituţionale, transparenţa deciziilor guvernamentale, independenţa şi imparţialitatea din justiţie.

Vor fi supuse evaluării comisiei şi aspecte precum controlul civil asupra instituţiilor de forţă ale statului, consistenţa drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, controlul parlamentar asupra guvernului şi eficacitatea controlului cetăţenesc asupra instituţiilor statului.

Fie vorba-ntre noi, 25 de ani au fost suficienţi pentru ca românii să-şi mai dorească şi altceva în afara acelor “comitete şi comiţii” alcătuite din personaje caragialeşti, gen Farfuridi şi Trahanache. Aşa că aşteptăm acum, cu mare interes, concluziile noii comisii şi sperăm ca ele să fie imparţiale, utile evoluţiei democraţiei româneşti, aducătoare de succes pentru consolidarea statului de drept.

 

Democraţia nu trebuie lăsată să regreseze!

Deşi trăim de ceva vreme în democraţie, nostalgiile şi aspiraţiile totalitariste – către un stat iute la mânie, scurt la judecată şi obedient, ce funcţionează după principiul “pentru unii mumă, pentru alţii ciumă” – mai bântuie încă prin minţile unor demnitari şi înalţi slujbaşi. Dar să nu uităm lecţiile istoriei: totalitarismul nu-şi nimiceşte doar opozanţii; el îşi devorează, la fel de lacom, şi creatorii!

Pentru a fi sancţionate şi remediate, derapajele antidemocratice, anticonstituţionale, trebuie mai întâi diagnosticate, tratate cu toată atenţia. Ele nu trebuie trecute cu vederea, pentru că joaca de-a ascunsul gunoiului anticonstituţional sub preş ne-ar putea costa scump. Ar putea fi periclitată însăşi siguranţa naţională. Mentalităţile de tipul “mai scutiţi-mă cu Constituţia voastră” sunt teribil de subversive.

Păi, dacă nici litera Constituţiei nu mai prezintă importanţă, atunci cum va funcţiona statul român? După legea pumnului?! A instituţiilor de forţă evadate de sub orice control cetăţenesc, gata să calce-n picioare drepturi şi libertăţi fundamentale?!

Trecutul ne-a arătat deja că, indiferent de pretinsele bune intenţii şi de idealurile invocate, o dictatură nu poate fi decât un drum către infern, bine pavat şi, deci… uşor de străbătut!