Actul de justiție nu ar putea fi înfăptuit fără munca personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești care are un rol important în buna desfășurare a activității în cadrul parchetelor și instanțelor. Personalul auxiliar care îi ajută pe judecători și procurori în activitate este format din grefieri, grefieri documentariști, grefieri arhivari, informaticieni și registratori. Fără aceștia și munca depusă de ei, activitatea din instanțe nu ar exista!

Fiind o categorie care ajută la înfăptuirea actului de justiție alături de judecător și procuror, se presupune că între aceste persoane nu ar trebui să existe discriminări legislative. Și totuși se pare că ele există!…

Discriminări între statutul personalului auxiliar de specialitate și cel al judecătorilor?

Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor este reglementat de legea 567/2004 care a fost modificată și completată de legea 17/2006 publicată în Monitorul Oficial 48 din 19 ianuarie 2006. Știrile juridice arată că personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor este suspendat din funcție atunci când a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva sa prin ordonanță sau rechizitoriu.

Legea 303/2004 reglementează statutul judecătorilor și procurorilor și a fost publicată în Monitorul Oficial 826 din 13 septembrie 2005, dată la care se prevedea că judecătorul sau procurorul este suspendat din funcție atunci când a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva sa prin ordonanță sau rechizitoriu. Acest statut a fost modificat ulterior prin legea 255/2013 pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative, lege publicată în Monitorul Oficial 515 din 14 august 2013. Noutățile legislative aduse de legea 255/2013 arată că în prezent judecătorul sau procurorul este suspendat din funcție atunci când a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni.

Aceste diferențe de tratament juridic între cele două categorii, a dus la nemulțumiri și a determinat sesizarea CCR pentru a stabili dacă este constituțională prevederea potrivit căreia personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor să fie suspendat din funcție atunci când a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva sa prin ordonanță sau rechizitoriu.

Caz practic

În martie 2013, R.M., grefier la tribunal a contestat decizia prin care i-a fost suspendat contractul de muncă, pe motiv că împotriva sa a fost pusă în mișcare acțiunea penală. În cadrul acestui proces, R.M. a solicitat sesizarea CCR cu excepția de neconstituționalitate privind prevederile de mai sus.

Până la 1 februarie 2014 când a intrat în vigoare legea 255/2013 care a modificat statutul judecătorilor și procurorilor, legea avea prevederi identice privind suspendarea, încetarea contractului, eliberarea din funcții a personalului auxiliar și a judecătorilor și procurorilor. Practic, până la 1 februarie 2014, ambelor categorii li se suspenda contractul de muncă la momentul punerii în mișcare a acțiunii penale.

În prezent, având în vedere modificările legislative, personalul auxiliar poate fi suspendat de la punerea în mișcare a acțiunii penale, iar magistrații de la data trimiterii în judecată. Această diferență de tratament juridic este discriminatorie și încalcă prevederile constituționale ale egalității în fața legii.

Scopul de a se suspenda contractul de muncă în cazul trimiterii în judecată sau al punerii în mișcare al acțiunii penale are ca scop protejarea imaginii instanțelor și a activităților desfășurate în cadrul acestora. În plus, Codul muncii reglementează că în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii.

R.M. se consideră discriminată, pentru că în cadrul dosarului în care este cercetată penal, în aceeași situație se află și un magistrat față de care s-a dispus începerea urmăririi penale, dar care continuă să își desfășoare activitatea fără să i se restrângă niciun drept. În plus, R.M. care este grefier și este suspectă în acest dosar penal, a fost suspendată din funcție.

Se consideră că un grefier nu ar putea cauza prejudicii instanței unde lucrează pe durata cercetării penale, pentru că funcția grefierului este de execuție și activitatea sa este controlată și avizată de judecător fără ca activitatea sa să implice atribuții decizionale.

R.M. consideră că ar trebui armonizate statutele celor două categorii. În acest sens, în prezent doar statutul judecătorilor și procurorilor este în acord cu dispozițiile din Codul muncii care prevăd că raportul de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului atunci când salariatul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

Ce a decis CCR?

În octombrie 2014, s-a decis sesizarea CCR cu excepția de neconstituționalitate invocată de R.M. CCR s-a pronunțat asupra acesteia prin Decizia 270/2015 publicată în Monitorul Oficial 420 din 12 iunie 2015.

Modificarea statutului judecătorilor și procurorilor începând cu 1 februarie 2014 a avut ca scop armonizarea acestuia cu efectele noilor măsuri preventive (arestul la domiciliu și controlul judiciar) care nu apăreau în vechea legislație. Știrile juridice ale noului Cod de procedură penală arată că față de vechea reglementare procurorul nu mai poate pune în mișcare acțiunea penală și prin rechizitoriu odată cu sesizarea instanței. Punerea în mișcare a acțiunii penale are loc în cursul urmăririi penale prin ordonanță. Rechizitoriul este atât actul prin care se dispune trimiterea în judecată a inculpatului, cât și actul de sesizare al instanței.

În prezent acțiunea penală se pune în mișcare atunci când există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și nu există cazuri care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acesteia.

CCR consideră că R.M. se află într-o situație discriminatorie și actualele prevederi legale încalcă principiul egalității în fața legii care presupune un tratament egal pentru situații care nu sunt diferite în funcție de scopul urmărit.

Noutățile legislative arată că actualele dispoziții legale criticate instituie o discriminare fără să aibă scop legitim, mai ales că pentru ambele categorii scopul suspendării de drept din funcție este protejarea prestigiului profesiei sau al funcției exercitate. CCR consideră că în prezent legiuitorul a oferit în situații identice  o protecție în plus judecătorilor și procurorilor față de personalul auxiliar de specialitate al instanțelor, fapt ce nu are o justificare în condițiile în care actul de justiție și prestigiul acestuia sunt asigurate mai ales de magistrați.

CCR a admis excepția de neconstituționalitate invocată de R.M. și a constatat că dispozițiile din lege care prevăd că personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor este suspendat din funcție atunci când a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva sa prin ordonanță sau rechizitoriu, sunt neconstituționale.

Urmează ca legiuitorul să armonizeze actuala legislație cu decizia CCR și să dispună ca personalul auxiliar să fie suspendat din funcție la momentul trimiterii în judecată.