E greu de crezut că mai e oraş în care să nu existe şi câteva persoane care, în lipsa oricărei autorizări, îşi folosesc autovehiculele proprii pentru a efectua curse de transport al persoanelor. De obicei, aceşti piraţi ai transporturilor îşi fac veacul în preajma unor gări, autogări, aeroporturi, unde stau cu ochii-n patru, în aşteptarea unor călători foarte grăbiţi sau dornici, poate, să ajungă la destinaţie plătind mai puţin pentru transport.
Pe lângă aceştia, mai există o categorie de transportatori neautorizaţi. Cei de mărfuri! Ei pot fi găsiţi, cu duiumul, după o sumară consultare a rubricilor de mică publicitate, unde-şi publică ofertele alături de operatorii de transport autorizaţi, pe care îi concurează cu osârdie, răpindu-le clientela.
Adevărul gol-goluţ este că n-ar mai exista atâţia transportatori neautorizaţi dacă n-ar fi, totodată, şi atât de mulţi cetăţeni gata să le accepte prestaţiile şi chiar să-şi manifeste aprecierea accesându-le serviciile în mod repetat.
Transportatorii de acest fel încearcă să-şi fidelizeze clientela. În general, ei sunt foarte atenţi la fiecare nou client şi, pe parcursul vânătorii de clienţi, îşi pun la lucru abilitatea specială de a-şi “citi” interlocutorii ocazionali, pentru a nu cădea în vreo cursă întinsă de către instituţiile abilitate să combată fenomenul.
De la o vreme, însă, autorităţile par tot mai puţin dispuse să-i tolereze!
Noutăţi legislative privind transportul în regim de taxi şi de închiriere
În “Monitorul Oficial” 396/2015 a fost publicată Legea 129/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere. Noua reglementare este, de fapt, doar o nouă tentativă de scoatere de pe piaţă a operatorilor care, prin activitatea de zi cu zi, în manifestă la modul cel mai ferm refuzul de-a se autoriza şi de a da cuiva socoteală cu privire la activitatea proprie.
Nivelul de toleranţă al autorităţilor faţă de aceşti transportatori se reduce vertiginos, tinzând către zero. Însă nu întotdeauna ei sunt uşor de identificat, de sancţionat. E cam anevoie să deosebeşti transportul ocazional al unor persoane oarecare cu ajutorul autoturismului propriu de activităţile de transport repetate care au ca scop obţinerea unor profituri în absenţa autorizării şi a fiscalizării.
Iar piraţii şoselelelor tocmai pe acest lucru se bazează! Ei ar putea fi identificaţi doar în urma organizării unor surprinderi în flagrant, în timpul racolării de clienţi şi a încasării “tarifelor” de transport de la aceştia înainte de plecarea în cursă sau la finalul acesteia!
Serviciile de transport public local în regim de taxi sau în regim de închiriere aparţin sferei serviciilor comunitare de utilitate publică. Ele se desfăşoară sub controlul, conducerea ori coordonarea autorităţilor administraţiei publice locale şi nu pot fi prestate decât de către transportatorii autorizaţi, aşa cum reiese din Legea privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere. Teoretic, orice încălcare a acestor dispoziţii e numai bună de sancţionat!
Potrivit ultimelor ştiri juridice este interzis transportul public contra cost, de persoane, cu un autoturism, fară a fi deţinută, pentru acesta, o autorizaţie taxi valabilă sau o copie conformă valabilă. Transportul în regim de taxi sau transportul în regim de închiriere se execută numai de către transportatori autorizaţi, care deţin autorizaţii taxi valabile – în cazul transportului în regim de taxi sau copii conforme valabile – în situaţia transportului în regim de închiriere, eliberate în deplin acord cu legea menţionată, pentru fiecare autovehicul utilizat.
Totodată, este interzis transportul public, contra cost, de mărfuri sau de bunuri cu un autovehicul cu masă maximă autorizată de cel mult 3,5 tone, fără a deţine, pentru acesta, autorizaţie taxi valabilă sau o altă autorizaţie valabilă.
Transportul public, contra cost, de persoane, cu un autoturism, fără a deţine pentru acesta o autorizaţie taxi valabilă sau copie conformă valabilă reprezintă o contravenţie sancţionabilă cu o amendă de la 1000 la 5000 de lei. La fel stau lucrurile şi în cazul transportului public, contra cost, de mărfuri sau de bunuri cu un autovehicul cu masă maximă autorizată de cel mult 3,5 tone, fără a deţine, pentru acesta, o autorizaţie taxi valabilă sau o altă autorizaţie acceptată.
În pofida apariţiei unor sancţiuni tot mai usturătoare, practicile ilicite în activităţile de transport rutier de persoane au continuat ani de-a rândul nestingerite. Fenomenul pirateriei auto nu doar că a persistat, dar a cam început să capete amploare.
Va fi eradicat fenomenul?
Încă de la apariţia lor pe drumurile şi-n oraşele patriei, piraţii transporturilor au afectat profiturile şi interesele operatorilor economici de bună credinţă care prestează servicii de transport local şi judeţean de persoane.
Transportatorii neautorizaţi sunt incomozi şi pentru stat, întrucât profiturile pe care le obţin rămân total nefiscalizate. Nu ştim exact cât au fost deranjate autorităţile de vătămarea intereselor operatorilor de bună credinţă din domeniul transportului de persoane, însă ştim sigur că atunci când vine vorba despre fiscalitate, despre eludarea achitării taxelor, statul reacţionează cu o promptitudine suprinzătoare.
Ne-am dori, cu toţii, ca reacţii de o asemenea fermitate să apară nu doar când e prejudiciată colectarea taxelor. Interesele cetăţenilor trebuie ocrotite cel puţin cu tot atâta implicare ca şi colectarea fiscală!
Ca să-şi dovedească şi paternala grijă pentru cetăţeni ori pentru mediul de afaceri, legiuitorul invocă motivaţia asigurării siguranţei circulaţiei pe drumurile publice şi asigurării unui mediu concurenţial cinstit, pentru combaterea fenomenului pirateriei transporturilor. Ideea principală e că, indiferent de mobilurile ce au determinat noile prevederi, armele legislative menite să fie folosite contra piraţilor şoselelor au fost ascuţite. Şi, astăzi, abia aşteaptă să fie utilizate!
De-acum încolo, încercările operatorilor neautorizaţi de a se sustrage regulilor jocului vor fi şi mai incomode, din perspectiva sancţiunilor. Legiuitorul speră că, în urma sancţiunilor aplicate, operatorii clandestini fie vor fi constrânşi să intre în legalitate, urmând procedurile de autorizare şi achitându-şi dările către stat, fie vor abandona activităţile de transport ilicit de mărfuri şi persoane.
Mai există o variantă, pe care, probabil, autorităţile nu-s prea încântate s-o accepte. Aceea prin care, după ce vor pune în cumpănă potenţialele pierderi ocazionate de către amenzile căpătate şi beneficiile obţinute din activitatea ilicită, transportatorii clandestini vor opta pentru continuarea activităţii, concurându-i şi prejudiciindu-i sever, în continuare, pe operatorii autorizaţi. Ei au cel mai mult de suferit!